Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Brâncuşi, cea mai importantă personalitate culturală românească
Marele sculptor Constantin Brâncuşi ocupă primul loc într-un clasament al celor mai importante personalităţi culturale ale României moderne şi contemporane, relevă un sondaj realizat la comanda Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), condusă de Dan Dungaciu. Cercetarea mai arată că 85,4% dintre români îşi asumă cu mândrie identitatea, dar numai 30,2% obişnuiesc să arboreze tricolorul de Ziua Naţională a României.
Potrivit cercetării sociologice, la întrebarea „Dumneavoastră vă simţiţi mândru că sunteţi român?”, 85,4% au răspuns „Da”, 9,6% - „Nu”, iar 5,0% au răspuns că „Nu ştiu/Nu răspund”.
„Iată că populaţia consideră că apartenenţa la identitatea românească este un motiv de mândrie, deci intensitatea identificării este ridicată”, a afirmat Lucian Dumitrescu, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, în conferinţa de presă dedicată prezentării sondajului.
Sondajul relevă că respondenţii au declarat că se simt „mai degrabă”: „român şi european” în proporţie de 48,5%, „doar român” - 43,3%; „european şi român” - 4,1%; „doar european” - 2,9%.
La capitolul probleme cu care se confruntă, în acest moment, România, respondenţii au indicat pe primul loc corupţia - 50,1%, apoi inflaţia/ creşterea preţurilor/costul vieţii de zi cu zi - 43,0%, situaţia economiei - 36,1%, guvernarea/ conducerea ţării - 36,1%, urmate de sistemul sanitar - 31,2%, lipsa locurilor de muncă - 30,3%, costul energiei (curent electric, benzina, motorina...) - 23,6%, nivelul taxelor şi impozitelor - 18,8%, sistemul de învăţământ -14,2%.
Un fapt interesant relevat de sondaj este că nu există diferenţe majore între diversele regiuni ale României, în ceea ce priveşte temele importante ale vieţii românilor, ţara noastră nefiind un stat definit de specific regional.
„Nu sunt relevante opiniile regionale în România. Din punctul acesta de vedere, România nu e regionalizată. (...) Nici măcar faţă de teme la care ne-am aşteptat să existe mari diferenţe nu există”, a spus preşedintele FUMN, Dan Dungaciu, miercuri seară, la prezentarea rezultatelor sondajului.
El a susţinut că „aceste chestiuni sunt mai mult induse decât reale, chiar şi atunci când facem bancuri cu ardeleni, moldoveni ş.a.m.d.”
„Apetenţa pro-europeană este mai mare în Moldova decât în Ardeal. Ceea ce, sigur că obişnuiţi fiind cu ce citim în presă, ni se pare un scandal. Dar, în realitate, aşa spun datele din sondaj”, a explicat Dungaciu, citat de Agerpres.
La capitolul personalităţi, la întrebarea „Care credeţi dvs. că a fost personalitatea istorică cea mai importantă (marcantă) pentru istoria modernă şi contemporană a României?”, pe primul loc s-a situat Nicolae Ceauşescu - 26,6%, urmat de regele Mihai - 21,4%, regele Ferdinand I - 11,6%, regele Carol al II-lea - 5,4%, Nicolae Iorga - 4,9%, regina Maria - 4,8%, Nicolae Titulescu - 4,1%, Ion Iliescu - 3,5%, Ion Antonescu - 3,1%, Gheorghe Gheorghiu-Dej - 2,4%, Ion I.C. Brătianu - 2,3%, Corneliu Coposu - 2,3%, Traian Băsescu - 1,1%, Klaus Iohannis - 1%, Emil Constantinescu - 0,4%.
La întrebarea „Care credeţi dvs. că a fost personalitatea culturală cea mai importantă (marcantă) pentru istoria modernă şi contemporană a României?”, românii l-au aşezat pe primul loc pe Constantin Brâncuşi - 30,3%, urmat de George Enescu - 18,6%, Nicolae Iorga - 8,8%, Mircea Eliade - 6,2%, Gheorghe Zamfir - 6,1%, Maria Tănase - 6%, Emil Cioran - 4%, Marin Preda - 3,4%, Petre Ţuţea - 2,5%, Eugen Ionescu - 1,6%, Nicolae Steinhardt - 1,2%, Constantin Noica - 1,1%, Dumitru Stăniloae - 1%, Sergiu Celibidache - 0,8% şi Zoe Dumitrescu Buşulenga - 0,1%.
Parte a proiectului „Agresiuni identitare şi patrimoniu nematerial”, sondajul, prima cercetare comparativă pentru regiunile istorice Transilvania, Moldova, Muntenia şi Basarabia (R. Moldova), a fost realizat la nivel naţional, în perioada 13-21 noiembrie, pe un eşantion multistratificat, probabilistic de 1.400 persoane, reprezentativ pentru populaţia României neinstituţionalizată.