Cei mai buni şi cei mai slabi europarlamentari români

▲ Institutul European pentru Democraţie Participativă (QVORUM) încearcă să ofere un răspuns la întrebarea „Cum ne-au reprezentat în Europa eurodeputaţii români?“ prin studiul „Europarlamentarii la raport“ ▲ Studiul relevă faptul că mai mult de jumătate dintre reprezentanţii României în Legislativul european au avut o activitate medie sau bună ▲ Şase dintre aceştia au avut o prestaţie „deosebită“, printre care Marian Jean Marinescu (PDL), Adrian Severin (PSD), la polul opus situându-se Sebastian Bodu (PDL), precum şi Laszlo Tokes (independent), cu o prestaţie „slabă“ ▲

Studiul cuprinde analiza individuală a activităţii fiecărui europarlamentar în perioada 1 ianuarie 2008-8 februarie 2009. Cercetarea nu a vizat pe acei eurodeputaţi care au demisionat înainte de terminarea mandatului sau care au obţinut această calitate foarte recent, în urma demisiilor colegilor lor. Analiza se bazează pe o metodologie riguroasă, ce a îmbinat aprecierile calitative cu datele cantitative culese din surse oficiale. În plus, în vederea maximizării acurateţii informaţiilor prezentate, echipa de experţi a lăsat posibilitatea fiecărui eurodeputat să aducă completări, în măsura în care veridicitatea acestora a putut fi dovedită din surse oficiale, potrivit QVORUM. Ca o concluzie generală, studiul relevă faptul că mai mult de jumătate dintre reprezentanţii României în Legislativul european au avut o activitate medie sau bună, spre deosebire de situaţia din Parlamentul naţional, unde lucrurile stau semnificativ mai prost (activitatea membrilor Parlamentului României fiind analizată de Institutul QVORUM la finele mandatului 2004-2008).

Marinescu şi Severin, doi dintre cei şase parlamentari „deosebiţi“

Astfel, din cei 28 de europarlamentari incluşi în studiu (din totalul de 35 de reprezentanţi români), şase au avut o prestaţie „deosebită“: Marian Jean Marinescu (PDL), Adrian Severin (foto, PSD), Adina Vălean (PNL), Adriana Ţicău (PSD), Daniel Dăianu (PNL) şi Nicolae Vlad Popa (PDL). Alţi şase - Renate Weber (PNL), Victor Boştinaru (PSD), Gabriela Creţu (PSD), Cristian Buşoi (PNL), Ramona Mănescu (PNL) şi Daciana Sârbu (PSD) - au avut o activitate calificată drept „bună“.

Autorii studiului consideră că o prestaţie „slabă“ au avut eurodeputaţii Sebastian Bodu (PDL), Flaviu Călin Rus (PDL), Laszlo Tokes (independent) şi Csaba Sogor (UDMR). Restul europarlamentarilor au avut o prestaţie „medie“.

QVORUM apreciază că nu se poate spune că, per ansamblu, europarlamentarii unui partid au fost mai eficienţi decât europarlamentarii altui partid. Eficienţa şi buna credinţă în desfăşurarea activităţii au ţinut de pregătirea, caracterul şi atitudinea persoanei, indiferent de provenienţa politică. „Există numeroase situaţii când, profitând de lipsa de informare a publicului din ţară, anumiţi europarlamentari exagerează semnificativ importanţa acţiunilor lor în PE. Astfel, am întâlnit mai multe cazuri în care anumiţi eurodeputaţi au făcut declaraţii de presă sau au postat pe site-ul personal informaţia conform căreia au fost raportori pe anumite propuneri, când, în realitate, au fost doar raportori virtuali sau raportori de aviz, ceea ce are o importanţă mult diminuată“, a declarat Doru Franţescu, director al Institutului European pentru Democraţie Participativă.

„O parte dintre deputaţi nu s-a adaptat la modul de lucru din PE“

Rezultatele slabe, o consecinţă a neadaptării la modul de lucru european.

Referitor la motivele activităţii mai scăzute a unora dintre eurodeputaţi, Doru Franţescu este de părere că „aceasta se poate datora, pe de o parte, incapacităţii de acomodare cu modul de lucru al Parlamentului European, care necesită un grad superior de rigurozitate, responsabilitate şi transparenţă, iar pe de altă parte, insuficientei motivaţii de a face treabă bună la Bruxelles, fapt constatat la acei eurodeputaţi care au fost implicaţi mai mult în activităţi politice în România“.

Institutul European pentru Democraţie Participativă recomandă forurilor decizionale ale partidelor politice din România ca în alcătuirea listelor de candidaţi pentru alegerile din iunie 2009 (şi a ordinii candidaţilor pe aceste liste) să ţină cont, în primul rând, de activitatea de până acum a europarlamentarilor.