Cei mai conştiincioşi europarlamentari sunt austriecii, estonienii şi finlandezii

▲ Cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor pentru Parlamentul European a fost dat publicităţii un studiu cu privire la frecvenţa membrilor acestui for la lucrările din plen ▲ În topul parlamentarilor conştiincioşi se regăsesc austriecii, estonienii şi finlandezii, la polul opus situându-se italienii, românii şi suedezii ▲

Eurodeputaţii români ocupă penultimul loc în ceea ce priveşte frecvenţa cu care au participat la sesiunile Parlamentului European, dar conservatorul Iosif Matula figurează printre membrii PE care, în timpul mandatului, au asistat la toate şedinţele tuturor sesiunilor, relevă un studiu publicat cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor pentru legislativul european.

Potrivit datelor colectate de cercetătorii de la London School of Economics şi Universitatea Liberă din Bruxelles, austriecii au asistat cel mai mult la sesiunile PE, în proporţie de 92,71%. Pe locurile următoare se află cei din Estonia (91,95%), Finlanda (91,83%) şi Slovacia (91,66%).

Italia ocupă ultima poziţie, cu 71,93%, fiind devansată de România (78,46%) şi Suedia (82,63%). La mijlocul clasamentului se situează Franţa (85,09%), Marea Britanie (85,84%) şi Germania (87,82%).

Datele pentru fiecare eurodeputat în parte arată că numai şase europarlamentari au participat la toate şedinţele tuturor sesiunilor în timpul mandatului: conservatorul grec Manolis Mavrommatis, ecologistul francez Gérard Onesta şi conservatoarea franceză Margie Sudre, în funcţie de la începutul legislaturii din iulie 2004, precum şi socialistul bulgar Evgeni Kirilov (în funcţie din ianuarie 2007), socialistul sloven Aurelio Juri (în funcţie din noiembrie 2008) şi conservatorul român Iosif Matula (în funcţie din decembrie 2008).

Printre cei aflaţi pe ultimele locuri figurează suveranistul francez Philippe de Villiers (52,01%) sau conservatorul belgian Jean-Luc Dehaene (58,05%).

Dacă până şi aceşti „elevi indisciplinaţi“ au fost prezenţi cel puţin jumătate din timp, acest lucru se explică probabil prin faptul că deputaţii nu primesc o parte a indemnizaţiei dacă nu participă la vot.

Statisticile prezentate pe site-ul www.votewatch.eu includ, de asemenea, toate datele furnizate de Parlamentul European cu privire la voturile deputaţilor, pentru a se vedea în ce măsură au fost loiali grupurilor politice din care fac parte, partidului naţional sau ţării din care provin.

În această privinţă, Verzii francezi şi germani sunt cei mai coerenţi cu grupul politic din care fac parte, pentru că au urmat linia politică a Grupului Verzilor în cazul a peste 99% dintre voturi.

Pe de altă parte, conservatorii britanici nu urmează linia Partidului Popular European (PPE) - pe care, de altfel, au anunţat că intenţionează să-l părăsească - decât în 74,27% dintre cazuri.

Puşcaş le-ar da actualilor europarlamentari doar nota de trecere

Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE) şi fostul negociator-şef al României cu UE, ministrul Vasile Puşcaş, le-ar da doar notă de trecere actualilor europarlamentari români, pe care nu-i consideră însă ca fiind singurii responsabili pentru prestaţia lor.

„În momentul de faţă, le-aş da o notă de trecere, cu circumstanţele că nu sunt singurii responsabili de prestaţia pe care au avut-o şi că foarte mult a contat suportul partidului care i-a pus pe listă şi foarte mult a contat şi suportul grupului politic european“, a declarat Vasile Puşcaş, într-un interviu acordat Agerpres.

Deşi nu ar da note mari actualilor europarlamentari, există şi o serie de „premianţi“ în viziunea demnitarului, care este şi profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai“, pregătind viitorii politicieni.

Profesorul Vasile Puşcaş susţine că un europarlamentar ar trebui să îndeplinească mai multe condiţii pentru o asemenea funcţie, de la cunoaşterea mai multor limbi de circulaţie şi a mecanismelor politice europene, până la capacitatea de a negocia.

Vasile Puşcaş spune că o parte a politicienilor europeni îi vor privi pe noii europarlamentari români doar ca pe nişte furnizori de voturi, însă crede că Europa aşteaptă de la aceştia şi o nouă abordare, mai dinamică şi mai inovativă.