CET Iaşi va primi fonduri nerambursabile de 50 de milioane de euro

▲ Centrala Electrică de Termoficare Iaşi este în linie dreaptă pentru a primi fonduri nerambursabile în valoare de 50 de milioane de euro pentru trei proiecte de mediu ▲ Cele trei proiecte se referă la reducerea emisiilor de oxizi de azot şi de sulf, precum şi emisiilor de cenuşă şi de zgură ▲ Materiile rezultate din filtrarea noxelor vor fi transformate în îngrăşăminte chimice, iar cenuşa va fi valorificată de către fabricile de materiale de construcţii ▲

Centrala Electrică de Termoficare Iaşi (CET) a primit avizul pentru o finanţare nerambursabilă în valoare de 50 de milioane de euro, pentru trei proiecte importante ce vor fi derulate prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Dacă iniţial erau 15 municipii din toată ţara înscrise în cursa pentru aceste fonduri, acum au rămas doar trei municipii, printre care şi Iaşul.

Programul iniţiat de MMDD vizează reducerea noxelor la centralele producătoare de energie termică, CET Iaşi fiind inclusă în acest program alături de alte 16 unităţi din ţară. Iaşul poate atrage fonduri structurale pe mediu de până la 50 de milioane de euro. La acest program, CET Iaşi participă cu trei proiecte, care vizează micşorarea cantităţilor de zgură şi cenuşă, reducerea emisiilor oxizilor de sulf, precum şi a celor de azot la CET II Holboca. Primele două proiecte fac parte din planurile de conformare a CET impuse de instituţiile de mediu, planuri care au termen de finalizare anul 2013, respectiv 2016. Valoarea totală a proiectelor depuse de CET este de 62 de milioane de euro, regia urmând să renunţe la unul dintre ele dacă va accesa fondurile nerambursabile puse la bătaie. „Din cele 16 centrale participante iniţial, Iaşul se afla între, primele având şanse mari să prindă finanţare nerambursabilă“, a declarat presei primarul Gheorghe Nichita.

De altfel, reprezentanţii CET sunt optimişti în ceea ce priveşte şansele de a primi bani pentru cele trei proiecte. „Noi credem că, o dată ce am parcurs primii paşi de preselectare, avem şanse. Deja au venit în analiză la CET-ul din Iaşi şi noi am dat din timp documentaţia la Ministerul Mediului. În urma discuţiilor, cred că avem şanse foarte mari să fie promovat proiectul în aşa fel încât să accesăm în final sumele de pe Axa prioritară 3“, a declarat presei directorul CET Iaşi, Didi Melinte.

Primul proiect vizează reducerea emisiilor de oxizi de azot la cazanele de abur, cel de-al doilea se referă la modernizarea instalaţiei de evacuare a zgurii şi cenuşii din cazane, iar cel de-al treilea se referă la tehnici combinate de reducere a emisiilor de oxizi de sulf şi oxizi de azot de la CET Iaşi II

Programe europene pentru reducerea poluării

Prin POS Mediu, Axa Prioritară III, „Reducerea poluării provenite de la sistemele de încălzire urbană“, sunt finanţate proiecte de investiţii pentru reabilitarea centralelor municipale de termoficare şi a reţelelor de distribuţie aferente. Obiectivul Axei Prioritare III este de a contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele vizate de proiect şi la îndeplinirea angajamentelor de aderare pentru sectorul „calitatea aerului şi controlul poluării industriale“.

CET Iaşi a început negocierile anul trecut, cănd a participat la etapa de preselecţie desfăşurată în luna noiembrie. Criteriile principale de selecţie au fost elaborarea unei strategii locale pe termen lung, viabilitatea economică, precum şi gradul de pregătire a documentaţiei necesare proiectului. Ministerul Mediului va pregăti, din 2009, alte cinci aplicaţii, dar cu sprijin PHARE CES 2006.

Transformarea azotului în îngrăşăminte

Potrivit soluţiilor oferite de specialişti, toate emisiile de la coşurile de fum vor fi filtrate, iar ceea ce se va aduna în filtre va fi folosit pentru producerea de îngrăşăminte chimice sau de zgură, ce va fi folosită în construcţii. În materie de beneficii de mediu, se vor reduce semnificativ emisiile de pulberi în zona depozitului de zgură şi cenuşă, se va ameliora nivelul minim de concentraţie a poluanţilor în localităţile învecinate, cu îmbunătăţirea semnificativă a sanătăţii populaţiei. Un avantaj suplimentar rezultat din aplicarea acestei soluţii este crearea posibilităţii preluării unei cantităţi de cenuşă în stare uscată în vederea valorificării. Pentru aceasta se analizează şi posibilitatea amplasării staţiei de fluid dens şi a silozului de cenuşă în zona cuprinsă între electrofiltrele cazanelor şi coşul de fum, în apropierea căii ferate.