Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat, zilele trecute, o propunere legislativă mult așteptată de fermieri. Actul normativ modifică Legea nr. 287/2009 privind Codul civil în sensul instituirii duratei are
Cum se „traduc” sunetele sirenelor de alarmare
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a reluat, la începutul acestei luni, exerciţiul de avertizare și alarmare a populației numit „Miercurea sirenelor“. Potrivit șefului DSU, Raed Arafat, periodicitatea cu care se vor repeta aceste exerciții va fi decisă după centralizarea rezultatelor privind funcționarea sirenelor în timpul acțiunii de la 1 martie. „Urmează să analizăm dacă facem (exercițiile, n.r.) lunar sau o dată la 2-3 luni, dar o periodicitate trebuie să existe”, a spus Arafat.
În timpul exerciţiului „Miercurea sirenelor” desfășurat la 1 martie, locuitorii din toată țara au auzit semnalul „alarmă la dezastre”, compus din cinci sunete a câte 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Potrivit IGSU, semnalele de alarmare a populaţiei sunt următoarele: Prealarmă aeriană: transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. Sunetul se compune din 3 impulsuri a 32 de secunde fiecare cu pauză de 12 secunde între ele; Alarmă aeriană: prevenirea populaţiei despre apariţia pericolului imediat de lovire a localităţii respective. Sunetul se compune din 15 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele; Alarmă la dezastre: prevenirea populaţiei asupra pericolului produs de dezastre naturale. Sunetul se compune din 5 impulsuri a 16 secunde fiecare cu pauză de 10 secunde între ele; Încetarea alarmei: înştiinţarea populaţiei că pericolul a trecut. Sunetul se compune dintr-un semnal continuu, de aceeaşi intensitate cu durata de două minute.