Cum se vor desfăşura alegerile pentru Parlamentul European

Cei 35 de membri din România în Parlamentul European vor fi aleşi, în 25 noiembrie, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe bază de scrutin de listă şi de candidaturi independente, primele europarlamentare având şi o derogare, respectiv mandatul de doi ani în locul celui de cinci ani.

Legea 33 din 16 ianuarie 2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European prevede, ca regulă, că mandatul membrilor din România în Parlamentul European este de cinci ani. Acelaşi act normativ include însă o excepţie, respectiv încetarea primului mandat în 2009, respectiv data încheierii legislaturii 2004-2009 a Parlamentului European.

Cine are dreptul de a candida

Cetăţenii români (inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate) care au drept de vot şi au împlinit, până în ziua scrutinului, vârsta de 23 de ani au dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European.

Mai pot candida cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene cu domiciliul sau reşedinţa în România şi care îndeplinesc condiţiile pentru a fi aleşi membri din România pentru Parlamentul European.

Nu pot fi aleşi membri ai Parlamentului European cetăţenii români care fac parte din următoarele categorii: judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici, inclusiv cei cu statut special.

Incompatibilităţi

Calitatea de membru al Parlamentului European este incompatibilă cu calitatea de deputat sau senator în Parlamentul României, de membru al Guvernului României (secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate celor de secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din Administraţia Prezidenţială, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al Guvernului, funcţiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi şi instituţii publice, funcţiile de consilieri locali şi consilieri judeţeni, de prefecţi şi subprefecţi şi celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcţiile de primar, viceprimar şi secretar ai unităţilor administrativ-teritoriale, funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unităţile administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale consiliilor judeţene şi consiliilor locale).

În termen de 30 de zile de la data validării rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European, persoanele aflate în situaţia de incompatibilitate trebuie să opteze între mandatul de parlamentar european şi funcţia care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre aceste funcţii. După expirarea acestui termen, dacă starea de incompatibilitate continuă să existe, persoanele aflate în situaţia de incompatibilitate sunt considerate demisionate din funcţia de parlamentar european.

Cine are dreptul de a vota

Alegătorul comunitar - orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, cu dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European şi cu domiciliul sau reşedinţa în România. Dreptul de vot al alegătorilor comunitari se exercită în baza oricărui document de identitate şi a dovezii eliberate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Alegătorul resortisant - cetăţeanul român care are dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European. Au dreptul de a alege toţi cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua desfăşurării algerilor.

Dreptul de vot al alegătorilor resortisanţi se exercită pe baza următoarelor documente:

a) în ţară, pe baza cărţii de identitate, a cărţii de identitate provizorii sau a buletinului de identitate;

b) în străinătate, pe baza paşaportului diplomatic, de serviciu, simplu, temporar sau a titlului de călătorie ori pe baza cărţii de identitate.

Organizarea şi desfăşurarea alegerilor

Campania electorală se încheie în data de 24 noiembrie, ora 07.00.

În data de 25 noiembrie, ora 06.00, preşedinţii secţiilor de votare, împreună cu membrii, verifică, închide şi sigilează urnele şi aplică ştampila de control a secţiei de votare.

Votarea va începe la ora 07.00 şi se va închide la ora 21.00.

Persoanele aflate în data de 25 noiembrie, ora 21.00, în localul secţiei de votare li se va permite să îşi exercite dreptul la vot.

În cel mult 24 de ore de la închiderea votării, respectiv 26 noiembrie, preşedinţii secţiilor de votare şi membrii numără voturile şi încheie procesele-verbale.

Pragul electoral - Pragul electoral de atribuire a mandatelor (pentru partide politice, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice şi alianţe electorale) reprezintă partea întreagă din 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, inclusiv cele primite de candidaţii independenţi.

Atribuirea mandatelor de parlamentar european

a) În prima etapă, Biroul Electoral Central calculează pragul electoral şi coeficientul electoral naţional şi stabileşte, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate, lista partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi candidaţilor independenţi cărora li se pot repartiza mandate.

b) În etapa a doua se repartizează mandatele la nivelul circumscripţiei naţionale prin metoda d'Hondt.

Metoda d'Hondt de repartizare a mandatelor constă în împărţirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare listă şi candidat independent la 1, 2, 3, 4... până la numărul total de mandate de repartizat, şi ierarhizarea acestor rezultate în ordine descrescătoare. Numărul de mandate repartizate fiecărei liste în parte corespunde cu numărul total de rezultate aferente fiecărei liste cuprinse în şirul ordonat, până la repartizarea tuturor mandatelor.

Vacantarea mandatelor

Vacantarea mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca urmare a unei înţelegeri prealabile privind demisia sau renunţarea la această funcţie, este considerată nulă.

În caz de vacanţă a mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilităţii cu calitatea de parlamentar european sau a decesului, mandatele pentru locurile vacante sunt atribuite următorilor pe listele de candidaţi, în ordinea în care au fost înscrişi pe aceste liste.

Partide şi sloganuri

Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit, pe 17 octombrie, ordinea partidelor politice pe buletinele de vot pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc pe 25 noiembrie. În urma tragerii la sorţi s-a decis că Partidul Democrat este primul pe buletinul de vot, urmat de Partidul România Mare, Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Conservator, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, Partida Romilor, Partidul Verde, Partidul Iniţiativa Naţională, Partidul Noua Generaţie, Partidul Liberal Democrat, Alianţa Socialistă şi candidatul independent Laszlo Tokes.

Oferta electorală, mesaje

- PD. Eradicarea sărăciei, lupta împotriva corupţiei, modernizarea sistemului educaţional, eliminarea decalajului dintre sat şi oraş, modernizarea administraţiei, practic, tot ceea ce se află şi pe agenda cetăţeanului sunt temele ce vor fi abordate de democraţi în campania electorală.

- PRM. PRM a ales sloganul „România Mare într-o Europă Unită”. Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a declarat că aşteaptă de la viitorii deputaţi europeni din partea PRM să „apere interesul naţional, să se asigure că vor veni fonduri - cele circa 30 de miliarde de euro -, iar noi aici ne vom asigura că sunt bine dirijate”. Din punctul său de vedere, „e foarte greu să te afirmi în Parlamentul European, unde ai dreptul doar la un minut să vorbeşti în plen”.

- PNL. Mesajul pozitiv, soluţiile propuse, tinereţea şi valoarea incontestabilă sunt atuurile candidaţilor PNL pentru Parlamentul European (PE), afirmă preşedintele PNL, Călin Popescu-Tăriceanu. Promovarea tradiţiilor, valorilor şi a produselor naţionale vor constitui principalele obiective ale viitorilor europarlamentari liberali.

- PSD. Secretarul general al Partidului Social Democrat (PSD), Titus Corlăţean, le-a cerut colegilor săi să se mobilizeze în campania electorală pentru a promova soluţiile legate de interesele cetăţenilor: creşterea nivelului de trai şi pentru îmbunătăţirea unor domenii de interes pentru cetăţeni, între care sănătatea, educaţia, creşterea pensiilor, măsuri de protecţie socială.

- UDMR. „Contracandidaţii noştri sunt cei care vor ca maghiarii să nu aibă reprezentare în Parlamentul de la Bruxelles şi pragul electoral de 5%, deci fiecare vot contează”, a declarat Marko Bela. Acesta a mai adăugat că mesajul pe care îl adresează comunităţii maghiare este că „numai împreună şi uniţi” pot reuşi.

- PC. PC susţine că de români depinde dacă vor fi „cerşetorii şi hoţii Europei” - aşa cum îi prezintă mass-media străine - sau oameni oneşti, demni de respectul vecinilor europeni. În oferta pentru PE, conservatorii susţin crearea Fondului European de Solidaritate şi promoveaza ideea unei pensii minime garantate, la fel ca în toate statele UE.

- PNŢCD. „Partidul trebuie să revină pe prima scenă politică a ţării, trebuie să avem reprezentanţi la Bruxelles, iar pentru asta noi vom lupta cu toate puterile în viitoarea campanie”, a spus preşedintele PNŢCD, Marian Miluţ.

- Partida Romilor. „Pe listă sunt oameni tineri, cu studii superioare, vorbitori de limbi străine şi buni cunoscători ai problemelor rromilor şi ai instituţiilor europene”, a declarat liderul Partidei Romilor, Nicolae Păun.

- Partidul Verde. Partidul Verde are susţinerea Partidului Verde European, al cărui membru este, şi speră să atingă pragul electoral de 5%.

- Partidul Iniţiativa Naţională. Sloganul PIN în campania pentru europarlamentare este „Ne batem pentru România”, iar pentru PIN va fi o prioritate ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii impuse muncitorilor români de unele state europene.

- PNG-CD - Partidul Noua Generaţie-Creştin Democrat îşi asumă misiunea de a integra România europeană în clubul select al civilizaţiei Occidentale, bineînţeles cu respectarea identităţii naţionale la care nu putem renunţa, a anunţat preşedintele formaţiunii, Gigi Becali.

- PLD. Dacă va fi ales în PE, Theodor Stolojan a promis că va milita pentru absorbţia fondurilor comunitare, pentru ca interesele României să fie respectate, ori de câte ori se iau decizii comunitare, şi să aducă Republica Moldova pe agenda UE.

- Independenţi. Episcopul Laszlo Tokes a declarat că va susţine în PE valorile creştine ale continentului. El consideră că nu se poate face abstracţie de calitatea sa de om al Bisericii, pentru care „a face politică înseamnă un serviciu cu caracter moral”.