Cum va arăta viitorul Parlament European

În alegerile de duminică pentru Parlamentul European - scrutinul cu cea mai înaltă rată de participare din ultimii 20 de ani, alegătorii au arătat clar că Europa continuă să se sprijine, deşi mai puţin, pe conservatori, socialişti şi liberali, dar şi că euroscepticismul nu este o opţiune larg îmbrăţişată, aşa cum au prezis unii. Potrivit rezultatelor provizorii, Partidul Popular European (PPE) rămâne cel mai mare grup politic din PE, cu 180 de mandate, fiind urmat de Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din PE (S&D), cu 146 de mandate.

Potrivit unei analize realizate de Agenţia EFE după centralizarea rezultatelor alegerilor europene, există şapte concluzii care reflectă modul în care au votat cetăţenii statelor europene.

1. PPE şi S&D nu mai au majoritatea. Partidul Popular European (PPE) şi social-democraţii (S&D), cu 326 de mandate din 750, nu vor depăşi, pentru prima dată în istoria Parlamentului European, majoritatea simplă a hemiciclului, ceea ce înseamnă că, după patru decenii în care cele două mari familii politice au fost nevoite să se înţeleagă doar între ele pentru a avansa pe marile teme, acum vine vremea consensului. Liberalii (109 mandate) şi ecologiştii (69 mandate) vor fi partenerii preferaţi pentru formarea unei majorităţi.

2. Euroscepticii nu pot bloca deciziile în PE. Ca şi în 2014, cele mai rele preziceri privind un cal troian eurosceptic, ce ar urma să explodeze în interiorul instituţiilor europene, s-au evaporat. Cele două familii euro­sceptice, Europa Naţiunilor şi a Libertăţii şi Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe, au împreună 93 de mandate, în creştere cu peste 50 de mandate, dar departe de a reprezenta un număr suficient pentru blocarea Parlamentului European.

3. Italia şi Franţa, victorii ale populiştilor de dreapta. Deşi euroscepticii nu au majoritatea în hemiciclul european, nu este lipsit de semnificaţie că, în Italia şi Franţa, alegerile au fost câştigate de formaţiunile populiste de extremă dreapta ale lui Matteo Salvini şi Marine Le Pen, care vizează transferul de competenţe dinspre Bruxelles către naţiuni şi îşi leagă propaganda de imigraţie şi refugiaţi.

4. Ecologismul, în creştere. Germania şi Danemarca, între altele, au impulsionat rezultatele bune ale Verzilor, care adaugă aproape 20 de mandate faţă de cele de la precedentele alegeri europene. Ecologiştii, asemeni liberalilor, devin esenţiali în formarea majorităţilor şi vor putea aspira la funcţii în noua distribuţie a conducerilor instituţiilor europene.

5. Conservatorii, în scădere. Principalul grup ca număr de mandate din Parlamentul European, PPE, îşi păstrează poziţia fruntaşă, dar distanţa faţă de cea de-a doua familie politică se reduce. Partidul Popular European scade de la 221 de mandate în 2014 la 180 în 2019.

6. Un bloc alternativ libe­ral-stânga nu va fi posibil. Grupurile de stânga, ecologiste şi liberale, nu reunesc 376, ci 366 de mandate. Nu va fi posibilă nici o largă majoritate care să nu se bazeze pe Partidul Popular European. Conservatorii ar putea căuta o majoritate alternativă, deşi puţin probabil, cu extrema dreaptă şi populiştii.

7. Britanicii au sancţionat modul de gestionare a Brexitului. Declinul conservatorilor britanici - partidul fostului premier David Cameron, care a convocat referendumul de ieşire din UE, şi al Theresei May - confirmă sancţiunea dată de alegători pentru modul de gestionare a ieşirii ţării din UE.

Sintetizând, potrivit rezultatelor provizorii, situaţia locurilor obţinute de grupurile politice în Parlamentul European este următoarea: PPE - Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) - 180; S&D - Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European - 146; ­ALDE&R - Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa - 109; Verts/ALE - Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană - 69; CRE - Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni - 59; ENL - Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii - 58; EFDD - Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe - 54; GUE/NGL - Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică - 39; NI - deputaţi neafiliaţi - 8; alţii - 29.