Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Curtea Internațională de Justiție

Curtea Internațională de Justiție

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 04 Martie 2022

Cunoscută și drept Curtea Mondială de la Haga, Curtea Inter­națională de Justiție (CIJ) este principalul organ judiciar al Na­țiunilor Unite. Are sediul în Palatul Păcii de la Haga, Țările de Jos. Principalele sale funcții legale sunt solu­ționarea litigiilor prezentate de către statele membre ONU. 

CIJ nu trebuie confundată cu ­Curtea Penală Internațională (sau Tribunalul Penal Internațional), cu sediul tot la Haga, care are rolul de a judeca persoane acuzate de genocid, crime de război, crime împotriva umanității. Înființată în 1945, prin Carta ONU, Curtea s-a confruntat cu relativ puține cazuri în istoria sa. Începând din anii 1980, a crescut dorința de a apela la instituția de la Haga, în special în rândul țărilor în curs de dezvoltare. În prezent există 12 cazuri pe masa Curții Mondiale. Hotărârile Curții Mondiale sunt puse în aplicare de Consiliul de Securitate ONU, dar doar dacă nici unul din cei cinci membri permanenți ai Consiliului (China, Franța, Rusia, Regatul Unit și SUA) nu își exercită dreptul de veto. 

CIJ este compusă din 15 judecători aleși pentru nouă ani de către Adunarea Generală a ONU și Consiliul de Securitate. Potrivit articolului 36 din statut, Curtea are patru competențe de bază: interpretarea unui tratat, orice problemă de drept internațional, existența oricărui fapt care, dacă ar fi stabilit, ar constitui încălcarea unei obligații internațio­nale și natura sau întinderea re­parației datorate pentru încălcarea unei obligații internațio­nale.