Iritată că Occidentul a permis Kievului să-i lovească teritoriul cu rachete cu rază lungă de acţiune, Rusia a testat o rachetă balistică cu rază medie având Ucraina drept țintă. Atacul creşte „amploarea
De la Ovidiu la Eminescu și despre creștinism ca bază a Europei
Un recital poetic extraordinar, cu titlul „De la Ovidiu, exilatul de la Pontul Euxin, la Mihai Eminescu, luceafărul din Țara Mioriţei”, a fost susţinut la Teatrul Nottara din București de actorul Emil Boroghină, în 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale. Actul artistic a fost precedat de conferința „Limba latină, prima instituție a Europei”, pe care a susținut-o omul de cultură Radu Boroianu, ambele acte culturale bucurându-se de participarea unui public numeros și entuziast.
Emil Boroghină a reușit să transmită puternica emoție și gândurile pline de tristețea exilului din versurile lui Publius Ovidius Naso, care le-a presărat și cu informații interesante despre geți, sciți și sarmați. Actorul a recitat cu firesc și autenticitate fragmente din epistolele cuprinse în „Tristele şi Ponticele”, trimise la Roma, acum 2.000 de ani, de poetul exilat la Tomis, Constanţa noastră de astăzi. După această primă parte a recitalului, a urmat călătoria fascinantă prin marile etape ale creaţiei şi vieţii lui Mihai Eminescu, omagiat astfel în ziua nașterii sale. Recitalul a fost susţinut în limba română, iar pe un ecran în fundal poemele au fost proiectate simultan în limbile europene de circulaţie: italiană, spaniolă, portugheză, franceză, engleză şi germană, dar și în limba latină, atât în cazul versurilor originale ale lui Ovidiu, cât şi ale lui Eminescu. Spectacolul a fost o coproducție a Teatrului Nottara din București și a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova, în regia Alinei Hiristea, după o concepție a scenariului de Emil Boroghină.
Dedicată exercitării de către România a Președinției Consiliului Europei în prima jumătate a anului 2019, conferința ce a precedat recitalul a reamintit faptul că fondatorii construcției europene aveau la bază valorile comune ale creștinismului. „Trecutul a fost şi este clar. Poate fi, însă, limba latină în continuare liantul unui spaţiu european ce pare a fi plecat de la premisa unitate, diversitate?”, se întreba în cadrul conferinței Radu Boroianu. „Am ales să nu vorbesc în mod fățiș despre creștinism, dar nu dintr-o prudență corect politică excesivă, ci în spiritul părinților fondatori ai Uniunii - des citați și din ce în ce mai puțin citiți! - care au conceput, la vremea lor, un discurs despre înalta spiritualitate ce desenase pentru început frontierele unice ale noului continent. Și nu o ascund, și din proasta experiență ce a însoțit corecta luare de poziție a fostului președinte Valery Girscard d’Estaing, îndepărtată grosolan în timpul tranzacționării unei «constituții» comune, proiect ce a eșuat, transformându-se, totuși, în Tratatul de la Lisabona”, a mai spus de la tribună conferențiarul.
Publicul, care a umplut la refuz Sala „George Constantin” a Teatrului Nottara, a răsplătit cu lungi aplauze atât ideile transmise de conferențiar, cât și recitalul cunoscutului actor de la Craiova, îmbucurător fiind faptul că au fost prezenți mulți tineri în sală.