Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat, zilele trecute, o propunere legislativă mult așteptată de fermieri. Actul normativ modifică Legea nr. 287/2009 privind Codul civil în sensul instituirii duratei are
Deficit comercial în creștere cu 100 de milioane de euro
Oficialii Ministerului Agriculturii vor avea toată săptămâna aceasta discuții cu reprezentanții sectorului pentru a contura punctul de vedere al României privind politica agricolă comună începând cu anul 2020. Potrivit acestora, un semnal de alarmă îl reprezintă faptul că țara noastră exportă foarte multă materie primă, având la bază cifrele Institutului de Statistică.
Este o săptămână foarte încărcată pentru reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), întrucât s-au demarat discuțiile privind viitorul politicii agricole comune, a anunțat Elena Tatomir, director general al Direcției Generale Politici Agricole și Strategii din Ministerul Agriculturii, în cadrul conferinței PRIA Agriculture. În acest sens au fost trimise deja invitații, astfel că vineri, 24 martie, vor începe dezbaterile care vor porni de la ceea ce s-a realizat în ultimii ani, „ce a mers și ce nu a mers, să ne spunem părerea pentru viitoarea politică agricolă comună”, a precizat Elena Tatomir. Potrivit acesteia, un semnal de alarmă îl reprezintă faptul că România exportă foarte multă materie primă, după cum reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS).
„Poate ar trebui să ne uităm la anumite sectoare. S-a vorbit aici că se exportă foarte multă materie primă. Toți ne-am dori să dăm plusvaloare produselor noastre, să exportăm produse procesate, poate ar trebui să acționăm în această cale”, a continuat reprezentantul MADR, care a menționat că s-au constituit grupe de lucru pe toate sectoarele de activitate. Oficialul ministerului a mai spus că au fost trimise adrese peste tot, „pentru că APIA duce o politică să zicem puțin agresivă în ceea ce privește înregistrarea cererilor de plată și ne dorim cu toții ca aceste cereri să se finalizeze la 15 mai, pentru a da posibilitatea înregistrării și controlului și pentru ca subvențiile să poată să fie primite de fermieri la timp, iar ei să beneficieze cât mai repede de acești bani”.
În cadrul aceleiași conferințe, Florentina Dumitru, directorul general al Direcției Economice din cadrul INS, a declarat că România a importat anul trecut produse agroalimentare în valoare de 6,8 miliarde de euro și a exportat în valoare de 6,2 milioane de euro, de unde rezultă un deficit comercial de 600 de milioane de euro, în creștere cu 100 de milioane de euro față de 2015.
Exportul de produse agroalimentare a fost de 6,2 miliarde de euro, anul trecut, în creștere cu 4,2% față de perioada anterioară. Ponderea exporturilor cu aceste produse, în totalul exporturilor României, a fost de 10,7% în 2016, nivel comparabil cu 2015. Peste jumătate din exporturile de produse vegetale, 56% au reprezentat cereale, semințe și plante oleaginoase, iar mai mult de un sfert din exporturi sunt băuturi și tutun. Ca zone de destinație, 61% din exporturi s-au dus în spațiul intracomunitar, în Italia, Bulgaria, Olanda, Germania, Spania, Franța, Ungaria, Belgia și Grecia. În afara Uniunii Europene, mărfurile agroalimentare au plecat în special către Egipt, Iordania, Libia și Turcia.
În ceea ce privește importurile, acestea au înregistrat o creștere de 12% în 2016, până la valoarea de 6,8 miliarde de euro, față de 6,1 miliarde de euro în 2015. Ponderea lor în totalul importurilor țării a fost de 10,1%, mai mare decât în 2015, când a fost 9,6%. Principalele țări de import au fost Ungaria (16%), Germania, Polonia, Bulgaria, Olanda, Italia, Franța, Spania, Grecia, Turcia, Brazilia. În topul produselor importate se află carnea de porc, grâul și măslinele, produse de panificație, ciocolată, hrana animalelor, brânzeturi, tutun, zahăr.
Principalele țări cu care România înregistrează deficite comerciale sunt Ungaria, Germania, Polonia, Brazilia și Portugalia.