Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Deputaţii români, campioni la absenteism în Parlamentul European
România se plasează pe ultima poziţie dintre toate statele membre ale UE în ceea ce priveşte prezenţa europarlamentarilor la şedinţele plenare şi voturile din Parlamentul European în perioada scursă după 14 iulie 2009, cu o rată a prezenţei de 83,46%, relevă un studiu publicat de VoteWatch.eu.
Ţara noastră este imediat precedată în acest clasament de Slovacia, ai cărei europarlamentari au avut în medie, în perioada menţionată, o prezenţă de 86,69% la plenarele PE, şi de Ungaria, cu 86,86%. La polul opus se află Slovenia, cu o prezenţă de 96,08%, Luxemburg cu 95,05% şi Austria cu 94,42%. Eurodeputaţii din 11 dintre cele 27 de ţări membre UE au avut o prezenţă medie de cel puţin 90% la şedinţele plenare ale PE în perioada analizată.
În ceea ce priveşte prezenţa pe grupuri parlamentare, cel al socialiştilor europeni, PES, a luat faţa celui popular, PPE, pe locul trei fiind clasaţi "verzii", iar pe patru grupul liberal, ALDE.
Pentru a stabili dacă un eurodeputat a fost prezent la serviciu, VoteWatch.eu a luat în calcul datele din registrul de prezenţă şi lista aferentă procedurii de vot din timpul sesiunilor plenare de la Strasbourg şi Bruxelles.
Din rândul eurodeputaţilor români, cei mai "conştiincioşi" la plenarele PE au fost, în aceeaşi perioadă, Oana Antonescu, Sabin Cutaş, Iosif Matula, Cristian Preda şi Csaba Sogor (100%), iar prezenţa cea mai redusă la plenare a avut-o George Becali (27,03%), precedat de Corneliu Vadim-Tudor (40,54%), Traian Ungureanu (62,16%), Cristian Buşoi şi Adina Vălean (fiecare cu câte 64,86%).
Prezenţe mari la plenarele PE au avut şi Daciana Sârbu, Victor Boştinaru (97,3%), Monica Macovei, Adriana Ţicău, Theodor Stolojan (fiecare câte 94,59%), urmaţi de Iuliu Winkler, Corina Creţu (câte 91,89%), Marian-Jean Marinescu, Petru Luhan, Adrian Severin, Ioan Mircea Paşcu (câte 89,19%), Rovana Plumb şi Elena Băsescu (câte 83,78%).
Cum s-au remarcat deputaţii români
În aceeaşi perioadă, dintre eurodeputaţii români, 5 au avut de elaborat rapoarte - Cristian Buşoi, Theodor Stolojan, Renate Weber, Adina Vălean şi Iuliu Winkler.
În ce priveşte numărul intervenţiilor în plenul PE, "campioana" este Adriana Ţicău (56 de intervenţii), urmată de Petru Luhan (40), Cristian Preda (34), Oana Antonescu, Elena Băsescu, Rareş Niculescu (fiecare câte 30), Marian-Jean Marinescu (29) şi Sogor Csaba (24). La celălalt pol se găsesc Ciprian Tănăsescu (2 intervenţii), Corneliu Vadim Tudor (3), Norica Nicolai, Ramona Mănescu (câte 4), George Becali şi Adina Vălean (câte 5 intervenţii).
În ceea ce priveşte declaraţiile scrise ale europarlamentarilor din România, în perioada analizată acestea au fost în număr de 4 (două Cătălin Ivan, una Monica Macovei, una Rareş Niculescu), relevă acelaşi studiu al VoteWatch.eu.
Dintre eurodeputaţii români, cele mai multe moţiuni de rezoluţie au fost prezentate de Cristian Preda (45), care este urmat de Renate Weber (29) şi Adrian Severin (27).
În ce priveşte întrebările parlamentare, cele mai multe au fost adresate de Rareş Niculescu (24), urmat de Adriana Ţicău (22), Oana Antonescu, Daciana Sârbu (câte 20), Petru Luhan (10), Cătălin Ivan (8), Viorica Dăncilă, Sabin Cutaş (câte 7), Marian-Jean Marinescu (3), Victor Boştinaru, Norica Nicolai, Adina Vălean, Iosif Matula (câte 2) şi Iuliu Winkler (1).
Studiul VoteWatch mai arată că, în perioada menţionată, eurodeputata Adriana Ţicău a avut de făcut amendamente la 15 rapoarte, Marian-Jean Marinescu la 11, Cristian Preda şi Viorica Dăncilă la câte 10, Daciana Sârbu la 9, Cătălin Ivan la 7, Oana Antonescu, Monica Macovei, Elena Băsescu, Rovana Plumb la câte 5, Traian Ungureanu la 4, Victor Boştinaru, Corina Creţu, Sabin Cutaş, Ioan Mircea Paşcu, Adrian Severin şi Renate Weber la câte 3, Theodor Stolojan la 2 şi George Becali la un raport.