Digitalizare la sate până în 2030

Jumătate dintre satele din România (50%) pot deveni inteligente până în anul 2030, însă rata de digitalizare depinde de mai mulţi factori, cum ar fi gradul de implicare a autorităţilor locale, accesul la finanţare şi gradul de adopţie a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competenţelor digitale necesare, susţin specialiştii Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC).

„Când vorbim despre sate inteligente, exemplul care ne vine cel mai rapid în minte este Ciugud (județul Alba, n.r.), însă desigur că există multe alte forme de „smart village“ şi sunt sute de proiecte în derulare în mediul rural. România a început să se alinieze la această tendinţă europeană, dar mai este o cale lungă de parcurs. (…) Cu eforturi susţinute şi investiţii adecvate, este posibil ca un procent semnificativ din comunele din România să devină inteligente până în 2030. Un obiectiv realist ar putea fi de 50% din comunele ţării, ţinând cont că în acest moment sunt mai mult de 220 de iniţiative în peste 140 de comune”, susţine Eduard Dumitraşcu, preşedintele ARSC, potrivit Agerpres.

Proiectele de tip Smart Village vizează: în şcoli - sisteme de învăţământ la distanţă, biblioteci digitale şi programe educaţionale adaptative bazate pe inteligenţă artificială (IA); în administraţia locală - servicii publice online, plata online a taxelor, digitalizarea relaţiei cu cetăţenii şi companiile etc.; ca infrastructură - iluminat public inteligent și eficient energetic, colectarea deşeurilor pe baza datelor de la senzori, transport public integrat cu forme alternative de mobilitate sau agricultură inteligentă.

La nivel naţional, sunt peste o mie de proiecte şi iniţiative Smart City şi Smart Village dezvoltate din anul 2016 până în prezent. (C. Z.)