Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Dragostea pentru ia tradițională a reînviat șezătorile în Vrancea

Dragostea pentru ia tradițională a reînviat șezătorile în Vrancea

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 08 Mar, 2022

În multe localităţi din Vrancea au reapărut în ultimii ani şezătorile. Proiectul Şezătorii Focşani a luat naştere în 2019 și adună laolaltă zeci de doamne care se întâlnesc săptămânal pentru a coase ii de Vrancea. La o ie tradițională se lucrează chiar şi luni de zile, iar doamnele spun că sunt „nepreţuite” şi nu le brodează pentru a le vinde, ci pentru a le dărui celor dragi.

Astăzi nu mai putem vorbi de şezătoare în înţelesul tradiţional al termenului, ci mai degrabă ca de un fenomen cultural pornit din atașamentul pentru ie, un simbol care ne adună pe cei răspândiţi în toată lumea, este de părere etnograful Ion Cherciu, cercetător în cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Bră­iloiu” al Academiei Române.

„Şezătorile sunt, astăzi, un fenomen cultural care s-a generalizat. Toate au pornit de la dorinţa românilor de a valorifica ia, această marcă tradiţională identitară, de a o scoate în prim plan. (...) Deci, de data aceasta, şezătoarea este o creaţie cultă, revitalizată de persoane care nu au nimic cu lumea satului de odinioară”, spune cercetătorul.

Una dintre șezătorile reînviate ale Vrancei este cea de la Sala „Balada” din Focşani, unde se adună săptămânal câteva zeci de persoane, animate de dragostea pentru ie şi pentru modelele tradiţionale din zonă.

„Tehnica de Vrancea este o tehnică specială de broderie în contextul artei populare româneşti. Este o broderie cu fir metalic. (...) Această broderie, care seamănă foarte bine, până la identitate, cu broderia costumului de curte din Ţările Române, a atins apogeul şi s-a cristalizat ca gen tocmai în Vrancea. De ce? Pentru că populaţia de aici dorea să marcheze statutul pe care l-a avut, de zonă autonomă, de confederaţie de obşti, de republică, cum i-a spus Cantemir în «Descriptio Moldaviae», şi prin costumul popular”, susţine etnograful Ion Cherciu.

Proiectul Şezătorii Focşani a luat naştere încă din 2019 şi aduce laolaltă iubitori de frumos care doresc să înveţe tehnici de cusut, să-şi facă propria ie sau pur şi simplu să redescopere tradiţiile de altădată.

„Ne dorim să atragem un număr cât mai mare şi de tineri şi de persoane mai în vârstă, care iubesc arta cusutului, să ne aducem aminte cu drag de mâinile dibace ale măicuţelor noastre care au creat aşa de multe modele ale iilor vrânceneşti”, mărturiseşte Maria Murgoci, managerul Ansamblului Folcloric Ţara Vrancei și „sufletul” șezătorii.

În ultimele săptămâni, doamnele de la Şezătoarea Focșani au cusut pe mărţişoare motivele tradiţionale de pe ii.

„Au apărut sute de mărţişoare pe piaţă care nu au nicio legătură cu mărţişorul nostru de odinioară. Moldova a fost fruntea în realizarea acestor mărţişoare. (...) Ne dorim să vedem cât mai multe persoane să poarte mărţişoare cu elemente tradiţionale, florile, trifoiul, ghiocelul, coşarul”, spune Maria Murgoci. (C. Z.)