Dreapta îşi păstrează dominaţia în Parlamentul European

▲ Potrivit cifrelor prezentate de Parlamentul European, cele mai mari rate de absenteism, de peste 70%, s-au înregistrat în Slovacia, Slovenia, Cehia,România şi Polonia ▲ În România, rezultate provizorii ale euroalegerilor, postate pe site-ul PE, indică faptul că PSD şi PDL vor deţine câte 11 mandate în Legislativul european, iar Elena Băsescu nu a obţinut un post de europarlamentar ▲

Rata de participare la alegerile europene s-a ridicat la 43,55%, ceea ce înseamnă un absenteism record de 56,45%, potrivit unei estimări provizorii publicate de Parlamentul European. În 2004, absenteismul a atins 54,6%. Preşedintele în exerciţiu al Parlamentului European, germanul Hans-Gert Poettering, a „deplâns rata slabă de participare”, apreciind că „partidele politice şi presa ar trebui să examineze modalităţile de a-şi ameliora modul în care mesajul Parlamentului poate fi transmis”.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a considerat că oamenii politici naţionali din UE sunt responsabili de interesul scăzut al cetăţenilor lor pentru Europa. „Participarea, comparativ cu cea din 2004, nu poate fi satisfăcătoare. Începând de astăzi, Europa este datoare alegătorilor să arate încă o dată că poate obţine rezultate făcând faţă crizei economice şi făcând tot ceea ce poate în favoarea celor mai vulnerabili din societate, mai ales a celor confruntaţi cu şomajul”, a declarat oficialul european.

România, Polonia şi Cehia, în topul prezenţei foarte scăzute la vot

La scrutinul pentru alegerile europarlamentare, circa 388 de milioane de europeni au fost chemaţi la urne, în 27 de state membre. Potrivit cifrelor prezentate de Parlamentul European, cele mai mari rate de absenteism, de peste 70%, s-au înregistrat în Slovacia, Slovenia, Cehia, România şi Polonia. O rată a absenteismului mare s-a înregistrat şi în Suedia, unde 65% dintre alegători nu s-au prezentat la urne, cu toate că ţara lor va prelua preşedinţia Uniunii Europene la 1 iulie. Ungaria (63,72%), Portugalia (63,52%), Olanda (63,5%), Bulgaria (62,5%), Austria (57,6%), Franţa (59,95%), Germania (57,8%) şi Estonia (56,8%) încheie lista ţărilor unde absenteismul este mai mare decât media europeană.

Rata absenteismului la alegerile europene, care nu a încetat să crească de la instaurarea votului universal în 1979, arată dezinteresul în creştere al cetăţenilor faţă de o instituţie pe care o înţeleg prea puţin şi pe care o consideră departe de preocupările lor, chiar dacă prerogativele sale nu încetează să crească. Comparativ cu acest an, în 1979 rata absenteismului era de doar 37%.

PDL şi PSD obţin câte 11 mandate

Rezultate provizorii ale euroalegerilor indică faptul că PSD şi PDL vor deţine câte 11 mandate în Legislativul european, iar candidatul independent Elena Băsescu nu a obţinut un post de europarlamentar. Conform rezultatelor provizorii prezentate de Parlamentul European, PNL ar obţine şase mandate, UDMR trei, iar PRM două. Alianţa PSDÂPC este pe primul loc, cu 30,82% din voturi, urmată de PDL, cu 29,75%, PNL, cu 14,53%, UDMR, cu 9,1%, PRM, cu 8,68%, PNŢCD, cu 1,46%, în timp ce Elena Băsescu a obţinut 4,22% din voturile exprimate. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat, duminică, la vot, a fost 4.815.816, adică 27,52% din cetăţenii cu drept de vot, un rezultat situat mult sub media din UE, care a fost de 43,09%.

Partidele de stânga au suferit „înfrângeri istorice”

În ciuda crizei economice, partidele de centru-dreapta au obţinut rezultate bune în alegerile pentru Parlamentul European, în detrimentul stângii, comentează BBC. Partidul Laburist din Marea Britanie, Partidul Social Democrat din Germania şi Partidul Socialist din Franţa au înregistrat înfrângeri istorice. În schimb, conform rezultatelor încă provizorii, Partidul Popular European rămâne cea mai importantă formaţiune din legislativul celor 27. José Manuel Barroso, care pare să se îndrepte spre un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene, după succesul obţinut de centru-dreapta, le-a mulţumit duminică alegătorilor şi le-a dat asigurări că vocile lor vor fi ascultate. „Per total, rezultatele indică o victorie incontestabilă a partidelor şi candidaţilor care susţin proiectul european şi care vor ca Uniunea Europeană să răspundă preocupărilor lor cotidiene”, a apreciat şeful Executivului european.

Partidele extremiste şi Partidul Piraţilor au intrat în Parlamentul European

Grupările extremiste au câştigat teren la alegerile europarlamentare, ceea ce se traduce prin locuri în forul european pentru formaţiuni de extrema dreaptă şi antiimigraţie din Olanda, Austria, Danemarca, Slovacia sau Ungaria. Partidul Naţional Britanic a obţinut două fotolii, pentru prima dată într-un vot naţional, iar Partidul Piraţilor din Suedia, care vizează liberalizarea descărcării de fişiere de pe net, a obţinut 7% din voturi pe plan naţional şi unul dintre cele 18 locuri alocate Suediei în Parlamentul European.

În acelaşi timp, în pofida crizei economice care a afectat majoritatea statelor din blocul european, o serie de partide aflate la guvernare au avut rezultate bune la europarlamentare în ţări importante: exit-pollurile indicau o victorie netă pentru Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP), partidul de dreapta al preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, iar conservatorii cancelarului germane Angela Merkel au câştigat scrutinul european cu 37,9% din voturi, conform rezultatelor complete nedefinitive. La rândul ei, coaliţia de centru-dreapta a premierului italian Silvio Berlusconi a ieşit înaintea opoziţiei socialiste, cu peste 35% din voturi conform rezultatelor aproape definitive. În Marea Britanie, în schimb, laburiştii la guvernare au înregistrat un regres sever, cel mai slab rezultat din ultimul secol: conform rezultatelor finale, Partidul Laburist s-a clasat pe o umilitoare poziţie a treia în alegerile europene, cu numai 15% din voturi.

Partidul Popular European (PPE), care este de cinci ani cea mai mare grupare din PE, cu 288 de locuri din totalul de 785, va obţine 267 de mandate din cele 736 ale noului Parlament European (PE), în timp ce socialiştii (PSE) vor deţine 159 de locuri în PE, indică rezultatele provizorii date publicităţii de biroul de presă al PE.

Pe poziţia a treia se plasează Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), cu 81 de mandate de eurodeputat, urmată de Grupul Verzilor (51 de mandate), Uniunea pentru Europa Naţiunilor (35 de mandate) şi Stânga Unită Europeană/ Stânga Verde Nordică (GUE/ NGL) cu 33 de mandate. Grupul Independenţă şi Democraţie ar urma să aibă 20 de locuri în PE, iar celelalte 90 de mandate de eurodeputaţi ar reveni altor formaţiuni politice ce nu fac parte din grupurile politice europene actuale.