Educația copilului prin pedepse, cea mai mare greșeală

Aproape 80% din părinți iau deciziile în egală măsură, privind viitorul copiilor și educația formală. Implicarea ambilor părinți scade, însă, atunci când se face referire la alimentația copiilor, după cum relevă un studiu realizat de Institutul Român de Evaluare și Strategie - IRES. Aceeași cercetare arată că 7 din 10 părinți consideră că palma acordată copilului în sensul educării lui constituie un act de încălcare a drepturilor acestuia.

Cel mai recent studiu IRES realizat în rândul părinților evidențiază faptul că subiectul aplicării unor corecții copiilor, atunci când aceștia au un comportament necorespunzător, rămâne unul controversat în România. Astfel, 48% din cei intervievați au o părere bună și foarte bună despre acest aspect, în timp ce în același procent părerea este proastă și foarte proastă. Patru din 10 respondenți susțin că în familia lor există obiceiul de a fi aplicate corecții copiilor, mama fiind indicată de cei mai mulți ca fiind cea care aplică aceste corecții (87%). Atunci când vine vorba despre recompensarea acțiunilor pozitive ale copilului, cel mai frecvent invocate sunt recompensele fizice - mângâierile sau îmbrățișările - în proporție de 94% cele verbale - 91% laudele și mulțumirile - 52% cadourile.

Într-o analiză a rezultatelor acestui studiu, efectuată de psihologul Daniel David pentru adevărul.ro, se subliniază că cele mai mari greşeli pe care le fac părinții sunt accentul pus pe educaţia prin pedepse şi pe formarea de indivizi dependenţi prea mult de familie şi de relaţiile de rudenie. Specialistul afirmă că atitudinea românilor faţă de astfel de practici, de pedepsire, pare similară cu cea a germanilor, polonezilor şi americanilor. În China, Ucraina şi Rusia această practică de parenting este şi mai acceptată decât în România. În schimb, în Japonia, Spania şi Turcia practica este mai puţin acceptată decât în țara noastră. „Pe scurt spus, declarativ, mergem în direcţia ţărilor vestice, dar mai avem de lucrat la comportament, astfel încât să şi facem ceea ce spunem”, adaugă Daniel David.

Aceeași cercetare IRES mai dezvăluie că aproape 80% din părinți iau deciziile împreună, în egală măsură, atunci când este vorba despre viitorul copiilor și educația formală. Implicarea ambilor părinți scade atunci când se face referire la alimentația copiilor, în acest caz mama fiind cea care deține decizia într-o măsură ridicată (37%), la activitățile extracurriculare pe care le au copiii sau la timpul liber al acestora.

Totodată, trei sferturi din părinți susțin că își consultă întotdeauna copilul atunci când iau decizii care îl privesc, în timp ce 22% spun că fac acest lucru doar uneori. Un sfert din respondenți recunosc că s-au aflat cel puțin o dată în situația în care au simțit că nu știu ce să facă în relația cu propriul copil. Profesorii sau educatorii sunt cei cărora părinții le cer, în cea mai mare măsură, sprijinul pentru a rezolva o problemă în relația cu copiii lor, apoi rudele (46%), prietenii (29%) și, într-un final, psihologii (28%).

Totodată, 20% din părinții intervievați, care au copii între 6 și 17 ani, spun că au fost cel puțin o dată în situația de a avea probleme în interacțiunile cu alți copii, amenințați, terorizați sau hărțuiți (fenomen cunoscut sub denumirea de bullying). În cazul a 12% din respondenți, copiii s-au aflat în situația de a avea probleme cu profesorii lor.

Cât privește principalele surse de informare legate de creșterea copilului, studiul indică: experiența anterioară (62%), educatorii sau profesorii (56%), medicii sau asistentele (55%), părinții (52%), dar și cărțile de specialitate (49%). Internetul este o sursă de informare pentru 39% din participanții la studiu, televiziunea pentru 26%, ziarele sau revistele pentru 22%, radioul pentru 14%. Cursurile de parenting sunt indicate de 12% din respondenți.