Giganții internetului, tot mai puternici, tot mai contestați

Pandemia de COVID-19, care a accelerat în multe zone ale lumii tranziţia spre sectorul digital, a întărit poziția dominatoare a giganţilor din industria internetului. În același timp, influența covârșitoare a marilor companii tehnologice, numite GAFAM sau „Big Tech”, a alertat statele lumii, care caută metode de a frâna expansiunea nelimitată, marcată de sute de achiziţii, a acestor conglomerate apărute în noul mileniu.

Şedinţe pe Zoom, căutări pe Google, cumpărături pe Amazon, mesaje pe WhatsApp şi seri petrecute vizionând producţii Netflix. Beneficiind deja de poziţii de forţă înainte de pandemie, grupul giganţilor americani GAFAM (Google, Amazon, Facebook, Apple şi Microsoft) a dominat economic, social și chiar politic anul 2020. În timp ce statele lumii fac eforturi enorme pentru a-și susține economiile, valoarea bursieră a giganților internetului a ajuns la aproape 8.000 de miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât PIB-ul Franţei și de patru ori mai mult decât era în urmă cu cinci ani.

Cursul acţiunilor lor a crescut masiv: +35% pentru Facebook, +65% pentru Amazon, +68% pentru Apple. Cât despre Zoom, platforma de videoconferinţe creată în 2011 de un californian, valoarea acţiunilor sale a crescut cu 600%. Însă anul 2020 a reprezentat şi un semnal de deşteptare pentru statele lumii, care devin tot mai conștiente de pericolele expansiunii nelimitate a acestor coloși. „Până în 2017, se considera că avantajele aduse, mai ales în termeni care ţin de domeniul inovaţiei, erau mai mari decât pagubele provocate”, însă vântul şi-a schimbat de acum ­direcţia, spune Joelle Toledano, profesoară de economie la Universitatea Paris-Dauphine, citată de AFP.

Învăţând lecţia eşecurilor din trecut, cu proceduri lungi şi tardive, amenzi puţin descurajatoare, Uniunea Europeană lucrează la un ambiţios plan de noi reglementări, care vizează concurenţa, lupta împotriva incitărilor la ură în spaţiul on-line şi transparenţa algoritmilor on-line. Procedurile se înmulţesc şi în Statele Unite împotriva Google şi Facebook, acuzate de abuzuri favorizate de deţinerea unei poziţii dominante pe piaţă. „Sunt companii care dispun de o imaginaţie incredibilă, sunt extraordinar de bine administrate şi oferă o mare calitate a serviciilor lor”, a declarat Jacques Cremer, profesor la École d’Économie din Toulouse.

În Franţa, Amazon a cristalizat aceste nemulţumiri, care au variat de la apeluri la boicotarea politicienilor şi până la proteste faţă de instalarea imenselor depozite automate ale grupului american. Totuși, săptămâna trecută, după luni de negocieri aprinse, Google a fost nevoit să semneze cu Alianţa presei de informare generală, care reprezintă cotidienele naţionale şi regionale franceze, un acord prin care acceptă să plătească pentru conținutul pe care îl preia de la presa din această țară. 

(Cristina Zamfirescu)