Horezu, pe lista stațiunilor turistice de interes naţional

Oraşul Horezu va primi statutul de staţiune turistică de interes naţional la propunerea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, care a publicat pe site-ul propriu un proiect de Hotărâre de Guvern în acest sens. Orașul vâlcean este binecunoscut pentru Mănăstirea Hurezi, o capodoperă a stilului brâncovenesc, și pentru ceramica populară creată aici, ambele fiind înscrise în lista UNESCO.

Orașul Horezu, din judeţul Vâlcea, este, în prezent, stațiune turistică de interes local. La solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, au avut loc vizite în teren efectuate de specialiştii din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, care au constatat că localitatea îndeplinește criteriile pentru atestare ca stațiune turistică de interes național, urmând ca dobândirea acestui statut să fie parafată printr-o Hotărâre de Guvern. Horezu se va alătura, astfel, celor 52 de staţiuni turistice de interes naţional pe care le are țara noastră. „Prin intermediul proiectului de act normativ, se propune promovarea oraşului Horezu (judeţul Vâlcea), de la staţiune turistică de interes local, aşa cum este atestat în prezent, la staţiune turistică de interes naţional”, menţionează comunicatul ministerului, preluat de Agerpres. 

Horezu este vestit pentru ceramica sa popu­lară, caracterizată prin fineţea motivelor decorative de pe străchinile şi farfuriile smălţuite, de culoarea fildeşului - renumit fiind „Cocoşul de Horezu”, se arată în „Enciclopedia Geografică a României”, autor Dan Ghinea (Editura Enciclopedică, 2002). Ceramica de Horezu face parte, din 2012, din Patrimoniul Cultural Ima­terial al Umanităţii UNESCO. 

Tot aici se găsește Mănăstirea Hurezi sau Horezu, cea mai importantă ctitorie a domnitorului martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714), o capodoperă a stilului care îi poar­tă numele. Este apreciată pentru echilibrul şi puritatea arhitecturală, bogăţia detaliului său sculptural, minuţiozitatea compoziţiei religioase, portretele votive şi operele pictate. Şcoala de pictură şi sculptură înfiinţată în cadrul mănăstirii în secolul al XVIII-lea era cunoscută în întreaga regiune a Balcanilor, scrie Agerpres.

Mănăstirea Hurezi este cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Țara Românească și cuprinde mănăstirea propriu-zisă, biserica bolniței, schitul Sfinților Apostoli și schitul Sfântul Ștefan, potrivit hurezi.arhiepiscopiaramnicului.ro/.

Se spune că numele mănăstirii vine de la huhurezi, o specie de păsări răpitoare de noapte. Potrivit legendei, meşterii care se ocupau de construcţia mănăstirii lucrau doar pe timpul nopţii, de teama turcilor, astfel auzeau cântând huhurezii. 

Din 1993, Mănăstirea Horezu, cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, este parte a Patrimoniului Mondial UNESCO. (C. Z.)