În 2009 vor fi doar 750 de deputaţi în Parlamentul European

▲ Potrivit noii redistribuiri a mandatelor în Parlamentul European, la care au lucrat Adrian Severin (PSE, România) şi Alain Lamassoure (PPE-DE, Franţa), nici o ţară nu va avea mai mult de 96 de mandate şi nici una nu va putea trimite mai puţin de 6 europarlamentari ▲ Din 2009, România va trimite 33 de eurodeputaţi ▲ Germania va avea 96 de deputaţi, faţă de 99, câţi are acum, iar Franţa va câştiga 4 deputaţi şi va ajunge la 78 ▲ Spania este singura ţară care va rămâne cu acelaşi număr de deputaţi - 54 ▲

Numărul parlamentarilor europeni a crescut pe măsură ce Uniunea Europeană s-a extins, ajungând, în urma aderării, la 1 ianuarie 2007, a Bulgariei şi României, la 785. Parlamentul European a căzut de acord asupra unui nou algoritm de împarţire a mandatelor, fiind astfel posibilă distribuirea unui număr de 750 de deputaţi. Adrian Severin (PSE, Romania) şi Alain Lamassoure (PPE-DE, Franţa) au lucrat la raportul pe această temă, cei doi întocmind „soluţia de tranziţie“ pentru legislatura 2009-2014, urmând ca pentru viitoarele alegeri din 2014 să se aplice soluţia propusă de Severin şi Lamassoure în încercarea de a se evita un vid legislativ.

Germania pierde 3 deputaţi în PE

Potrivit Tratatului de la Nisa, modificat pentru a lua în considerare aderarea României şi Bulgariei, Parlamentul European ar fi urmat să aibă 736 de deputaţi în urma alegerilor din 2009. În luna iunie a anului trecut guvernele statelor membre au decis însă să crească numărul deputaţilor la 750, urmând ca statele membre să aibă cel mult 96 şi cel puţin 6 reprezentanţi în PE. Ca urmare a acestei decizii, s-a ajuns la o redistribuire a 16 locuri. Raportul întocmit de Severin şi Lamassoure a fost prezentat în plen în luna octombrie a anului trecut şi adoptat cu 378 de voturi pentru, 154 împotrivă şi 109 abţineri. Actul a fost votat însă cu un amendament, făcându-se o concesie în cazul Italiei, aceasta primind la raportul final un loc în plus.

Italia se află la egalitate din punct de vedere al numărului de europarlamentari cu Marea Britanie, fiecare având 73 de locuri în PE. În urma redistribuirii, Germania a „pierdut“ trei eurodeputaţi, de la 99 la 96, Spania va rămâne cu acelaşi număr de reprezentanţi în PE - 54, Franţa va ajunge de la 78 la 74 de deputaţi, iar Polonia de la 54 la 51.

România va trimite în PE 33 de europarlamentari, faţă de cei 35 de români care ne reprezintă până în 2009.

Trei principii au stat la baza redistribuirii locurilor în PE

Noua formula „750 plus unu“ presupune că Preşedintele Parlamentului nu îşi va exercita dreptul de vot. „În acest caz, nu este vorba despre câştigători şi perdanţi, este un joc din care toată lumea nu are decât de câştigat, un efort comun pentru o Uniune mai democratică şi legitimă şi un Parlament mai eficient“, a explicat, la prezentarea raportului, Adrian Severin. Raportul Severin-Lamassoure a fost foarte apreciat şi de presa internaţională, mai ales în contextul în care „Parlamentul European nu a reuşit în timpul conferinţelor interguvernamentale anterioare să vină cu o propunere unitară în ceea ce priveşte distribuirea mandatelor naţionale în PE“. Pentru aplicarea conceptului de „proporţionalitate degresivă“, raportorii au propus ca distribuirea locurilor în PE să urmeze o serie de principii, printre care principiul „solidarităţii la nivel european“ - statele membre cu o populaţie mai mare acceptă să dispună de un număr de locuri în PE, inferior numărului direct proporţional cu ponderea populaţiei lor la nivelul UE, în scopul unei mai bune reprezentări a statelor cu un număr redus de locuitori, principiul „flexibilităţii justificate“ - reducerea, pe cât posibil, a discrepanţelor care există, în prezent, între statele membre, în ceea ce priveşte reprezentarea în PE şi principiul „reprezentării naţionale“, care garantează fiecărui stat membru un număr de deputaţi suficient pentru a permite reprezentarea, în PE, a tuturor curentelor politice importante la nivel naţional.

„Raportul nu este provizoriu, ci unul de tranziţie“, urmând ca în următoarea peroadă să se încerce găsirea unei „formule matematice“, a cărei aplicabilitate să fie viabilă şi pentru următoarele legislaturi.