Incertitudine pe piața valutară

Leul s-a devalorizat marți și, în premieră, cotația calculată de Banca Naţională a României a trecut pragul de 5 lei/euro. De asemenea, toți indicii ROBOR, care determină costurile creditelor, au urcat. Situația este explicată de purtătorul de cuvânt al BNR prin faptul că „intrările de capital au scăzut, iar ieşirile au crescut semnificativ”.

Pentru prima dată de la denominarea din 2005, cursul monedei naționale nu a mai putut fi men­ținut sub 5 lei/euro ajungând marți la 5,0378 și ieri la 5,0991, conform BNR. Pe piața interbancară, un euro a urcat marți la 5,1 lei, iar ieri se apropia de 5,2 lei. Tot ieri, ROBOR la trei luni, pentru creditele de consum cu dobândă variabilă, a urcat la 6,47%, de la 6,08% marți și 5,90% luni, conform BNR. ROBOR la şase luni, de care depind creditele ipotecare cu dobândă variabilă, a crescut la 6,53%, de la 6,16% marţi și 6% luni, iar ROBOR la 12 luni era ieri 6,58%, marți 6,23%, luni 6,09%. Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial, a rămas la 5,55% pe an.

Potrivit unor surse citate de G4Media, presiunea pe moneda națională a început încă de luni, pe măsură ce investitorii au încercat să scape de lei și să cumpere euro, BNR intervenind cu 2 miliarde de euro pentru a menține cursul stabil.

„În ultima perioadă a apărut o schimbare importantă pe piaţa valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieşirile au crescut semnificativ. În consecinţă, pentru a tempera aceste mişcări a trebuit atrasă lichiditatea din piaţă şi dobânzile au crescut. BNR va căuta un optim pentru această situaţie”, a declarat, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

Potrivit analiștilor, temerile investitorilor, care încep să vândă din titlurile româneşti şi să iasă din România, sunt determinate de instabilitatea politică, iar autoritățile trebuie să dea asigurări că ţara noastră își va respecta toate angajamentele. „România se află în faţa unei crize fără precedent din punct de vedere valutar. (…) Avem nevoie de nişte mesaje de stabilitate pentru că temerile investitorilor sunt din ce în ce mai ample”, a spus, pentru Agerpres, consultantul economic Adrian Negrescu.

El a mai spus că România are un buffer (rezervă, n.r.) financiar la Ministerul Finanţelor care permite plata facturilor pe o perioadă de 2-3 luni. În plus „avem o rezervă valutară suficientă la Banca Naţională și acordul cu Comisia Europeană, cu FMI şi cu Banca Mondială care ne permit ca, în cazul în care avem o problemă financiară, să accesăm o linie de finanţare rapidă”, a explicat Negrescu.

Un mesaj în acest sens a avut ieri și ministrul finanţelor, Tanczos Barna. Oficialul a spus că „atât bufferul Ministerului Finanţelor, cât şi rezervele BNR asigură o gestionabilitate a situaţiei”.­­ (C. Z.)