Judeţele cu cea mai mare speranţă de viaţă din România

Un bucureştean trăieşte, în medie, 77,8 ani, cu 2,4 ani mai mult decât restul locui­torilor, cu o speranţă medie de viaţă de 75,4 ani. Pe lângă Capitală, în topul judeţelor cu cea mai mare speranţă de viaţă se află Vâlcea, Cluj, Braşov şi Sibiu, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Speci­aliștii susțin că speranţa medie de viaţă va creşte până în 2030, depășind în anumite regiuni ale lumii vârsta de 90 de ani.

România se află pe locul 109 din 224 în­tr-un clasament mon­dial al speranţei de viaţă, pe primul loc aflându-se Monaco, cu 89,7 ani. În 1900, speranţa de viaţă la naştere în România era de doar 36,4 ani, însă secolul 20 a fost marcat de progresul științific enorm, astfel că în 1974-1975 speranța de viață ajunsese la 69,3 ani. În anul 2011, speranţa medie de viaţă era de 73,98 de ani (70,5 ani în cazul bărbaţilor şi 77,6 ani în cel al femeilor), iar în 2015, potrivit ultimelor statistici, la nivel naţional, speranţa medie de viaţă era de 75,4 ani.

În ceea ce priveşte durata medie a vieţii pe sexe, statisticile arată că, în medie, femeile au o speranţă de viaţă de aproape 79 de ani, în timp ce bărbaţii au o durată medie a vieţii de 72 de ani. În perspectivă, speranţa de viaţă a bărbaţilor este proiectată să crească la 81,8 ani, în 2060, iar a femeilor - la 86,7 ani.

Datele INS pentru 2015 arată că un bucureştean trăieşte, în medie, 77,8 ani, Capitala fiind regiunea cu cea mai mare speranţă de viaţă din țară. Pe lângă Bucureşti, în topul judeţelor cu cea mai mare speranţă de viaţă se mai află Vâlcea (unde durata medie a vieţii este de 77,5 ani), Cluj (76,7 ani), Braşov (76,6 ani) şi Sibiu (76,2 ani).

La polul opus, locuitorii din Satu Mare au cea mai mică speranţă de viaţă din România, de numai 73,2 ani, cu 2,2 ani mai redusă decât media naţională şi cu aproape 5 ani mai scăzută decât în Bucureşti. În clasamentul judeţelor cu cea mai redusă speranţă de viaţă se mai află Călăraşi (73,2 ani), Giurgiu (73,5 ani), Tulcea (73,5 ani) şi Olt (74 ani).

România are un decalaj de 7-8 ani la speranţa de viaţă faţă de state din Europa de Vest, decalaj pe care, însă, are toate șansele să îl recupereze. Concluziile unui studiu realizat de Imperial College of London şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, publicat în februarie 2017, arată că ţara noastră este pe locul 7 din 32 de state la rapiditatea creşterii speranţei de viaţă până în anul 2030.

Speranţa medie de viaţă va creşte în multe ţări până în 2030, iar în anumite regiuni ale lumii aceasta va depăşi vârsta de 90 de ani, potrivit aceluiași studiu. Sud-coreenii vor avea cea mai mare speranţă de viaţă din lume (90,8 ani), iar Statele Unite, una dintre cele mai scăzute speranţe de viaţă (81,5) din rândul ţărilor dezvoltate. „Faptul că vom continua să trăim tot mai mult înseamnă că vom avea nevoie să ne gândim la întărirea sistemelor de sănătate şi de îngrijire socială, pentru a suporta o populaţie îmbătrânită, ce va avea multe nevoi medicale”, a spus Majid Ezzati, coordonatorul principal al studiului şi profesor la Imperial College din Londra.

În Europa, femeile franceze şi bărbaţii elveţieni vor avea cele mai mari speranţe medii de viaţă, cu 88,6 ani, respectiv 84 de ani.

Speranţa de viaţă, indicatorul care arată starea de sănătate a populaţiei unei ţări, este strâns legată de nivelul de trai, de condiţiile climatice şi de dieta care predomină într-o anumită zonă. Cel mai sănătos şi cel mai mult se trăieşte în anumite regiuni din Asia, în ţările scandinave şi în cele mediteraneene, unde dieta este bazată pe legume, orez, peşte şi nu conţine grăsimi nesănătoase.