Liste cu candidați din mai multe țări la europarlamentare

Parlamentul European pregătește o reformă a sistemului de alegere a eurodeputaților. Printre propunerile înaintate de o comisie a forului legislativ se numără: introducerea listelor transnaționale, vot la 9 mai în toate statele UE, 18 ani - vârsta minimă pentru depunerea candidaturii. Următoarele alegeri europarlamentare vor avea loc în 2024.

O comisie a Parlamentului European (PE) a votat, săptămâna trecută, în favoarea introducerii listelor transnaţionale, idee susţinută de Franţa şi Germania, în cadrul unei reforme a sistemului electoral european, relatează AFP. Documentul adoptat de Comisia de afaceri constituţionale a PE mai prevede ca alegerile europene să se desfăşoare în data de 9 mai, Ziua Europei, în toate statele membre.

Fiecare alegător va avea două buletine de vot, unul pentru desemnarea eurodeputaţilor în circumscripţiile naţionale şi celălalt pentru alegerea reprezentanților unei circumscripţii europene unice. Pe acest al doilea buletin de vot vor fi liste transnaționale, cu eurodeputaţi din diferite ţări, nu doar din țara care organizează scrutinul. 28 de europarlamentari suplimentari ar fi aleşi în circumscripţia europeană unică, în plus faţă de cei 705 actuali.

Introducerea listelor transnaţionale ar face ca și cele mai mici state membre să fie reprezentate echitabil în PE. 

Propunerea de reformă arată, de asemenea, că „fiecare cetăţean european în vârstă de peste 18 ani are dreptul de a se prezenta drept candidat la europarlamentare. În peste jumătate din statele membre, vârsta minimă pentru a fi ales este de 18 ani, în restul pragul fiind între 21 şi 25 de ani.

Rezoluţia care însoţeşte acest proiect va fi votată în plenul PE, probabil în sesiunea din 2-5 mai, potrivit unui comunicat al forului de la Strasbourg.

Ulterior, propunerile vor trebui adoptate cu unanimitate de către liderii celor 27 de ţări UE, în cadrul consiliului şi aprobate de parlamentele naţionale.

Ideea listelor transnaţionale a mai fost avansată în 2018, fără succes, de preşedintele francez Emmanuel Macron pentru alegerile din 2019. Acum, propunerea este sprijinită nu numai de Franța, dar și de coaliţia din Germania. Atunci când a preluat conducerea Comisiei Europene, în 2019, Ursula von der Leyen a pledat, la rândul ei, pentru liste transnaţionale la scrutinul din 2024.

Tot pentru reformarea instituției, preşedintele Macron s-a pronunţat, în decembrie anul trecut, în favoarea unui „drept de iniţiativă legislativă” pentru Parlamentul European. În UE, iniţiativa legislativă revine în prezent Comisiei Europene, iar PE poate doar să-i înainteze propuneri. Legile sunt apoi negociate între comisie, consiliu şi Parlament și votate de europarlamentari. (C. Z.)