Modificări în Politica Agricolă Comună

Sub titlul „Satul românesc are viitor” s-a desfăşurat, la începutul săptămânii, o conferinţă naţională organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Cu această ocazie au fost prezentate modificările ce vor intra în vigoare odată cu Politica Agricolă Comună (PAC) 2021-2027. Principalul obiectiv urmărit de noua PAC este trecerea de la conformitate la performanţă, a anunţat ministrul agriculturii, Petre Daea, care a subliniat că fondurile europene au ajutat agricultura românească să evolueze, iar ţăranii români sunt „mult mai bine pregătiţi”.

Politica Agricolă Comună (PAC) pentru exerciţiul bugetar 2021-2027 va suferi mai multe schimbări, reforma vizând simplificarea şi modernizarea politicii agrare europene, care va urmări îndeosebi rezultatele şi performanţa. Totodată, se are în vedere reechilibrarea responsabilităţilor între Bruxelles şi statele membre şi distribuirea mai echitabilă a plăţilor directe, potrivit unui document făcut public de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în cadrul conferinţei naţionale „Satul românesc are viitor”. Ţara noastră, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, ar putea avea un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte forma finală a regulamentelor şi actelor secundare având în vedere că acestea vor fi dezbătute şi aprobate pe parcursul acestui an în cadrul Parlamentului European şi al Consiliului.

Bugetul PAC pentru perioada 2021-2027 include 365 miliarde de euro (în preţuri curente), ceea ce înseamnă aproximativ 28,5% din bugetul general al Uniunii Europene (UE) pentru perioada amintită. Potrivit documentului MADR, pentru România este propusă suma de 20,5 miliarde de euro, din care 13,3 de miliarde euro este destinată plăților directe, 363 milioane de euro merg către măsurile de sprijinire a pieței (FEGA), iar 6,7 de miliarde euro pentru dezvoltarea rurală (FEADR). Ca o noutate de bun augur este aceea că se vor putea transfera, în anumite limite, sume de la FEGA la FEADR şi invers.

„Se păstrează cei doi piloni, plăţile directe şi cel de dezvoltare rurală, dar se topesc într-un nou concept, anume acela de „Plan Strategic Naţional”. Acestea vor aduna la un loc o decizie de a putea transfera de la un pilon la altul sume care pot alimenta prin Planul Strategic Naţional dorinţele statale, deciziile, dorinţele care izvorăsc dintr-o cerinţă a satului românesc şi dintr-o nevoie a fermierului român. Iată, deci, că vom fi nevoiţi să folosim alte mecanisme, alte instrumente şi pentru aceasta trebuie să ne pregătim”, a declarat ministrul Petre Daea, potrivit unui comunicat al MADR.

Pentru dezvoltarea rurală vor fi sprijinite următoarele tipuri de intervenţie: angajamente în materie de mediu și climă, investiții, instalarea tinerilor fermieri, întreprinderile rurale nou înființate, instrumente de gestionare a riscurilor, cooperare şi schimburi de cunoștințe și informare.

Ţările UE vor putea acorda sprijin tinerilor fermieri doar pentru instalare (pentru fermieri cu vârsta de maximum 40 de ani), pentru înființarea unei întreprinderi rurale legate de agricultură și silvicultură, la diversificarea veniturilor gospodăriei agricole sau înființarea unei întreprinderi cu activități neagricole ca parte a strategiilor de dezvoltare locală. Sprijinul se va acorda sub forma unei sume forfetare de maximum 100 de mii de euro.

Potrivit reprezentanţilor MADR, normele definite vor fi mult mai aproape de realitatea de zi cu zi, nu se va face nici un audit al Comisiei UE la beneficiarii individuali, iar fermierii care solicită sprijinul financiar vor avea acces la consiliere imparțială și asistență.

În planurile naționale strategice (PNS) va fi introdus obiectivul modernizării sectorului, prin încurajarea și schimbul de cunoș­tințe, inovare și digitalizare în agricultură și în zonele rurale și încurajarea utilizării acestora.

Ministrul Petre Daea a mai apreciat că „nu trebuie să pierdem nici o secundă pentru a construi, împreună cu celelalte ţări, o politică agricolă comună care să ne avantajeze pe toţi”, mai ales în condiţiile în care fondurile de la UE au ajutat agricultura românească să evolueze.