Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Modul de dezvoltare a oraşelor va defini România de mâine

Modul de dezvoltare a oraşelor va defini România de mâine

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 12 Dec, 2019

România ar trebui să aloce fondurile europene disponibile, împreună cu alte surse de finanţare, în dezvoltarea zonelor urbane într-un mod durabil, incluziv şi competitiv, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale (BM) pentru perioada 2021-2027. Analiza recomandă o abordare descentralizată, cu programe concepute pe regiuni şi cu autorităţi de management regionale, şi arată că investiţiile strategice în infrastructură vor crea modele de dezvoltare pentru sute de ani de acum înainte.

Cele mai dinamice regiuni din Uniunea Europeană (UE) au una sau mai multe zone metropolitane sau aglomerări urbane între graniţele acestora sau sunt aproape de o astfel de zonă dintr-o altă regiune, arată studiul Băncii Mondiale privind dezvoltarea urbană durabilă pentru perioada de programare 2021-2027, elaborat împreună cu Comisia Europeană şi actorii relevanţi din România, parte a iniţiativei „Catching-up Regions“.

„Analiza noastră arată clar că oraşele şi aglomerările urbane sunt motoare de creştere în România şi în UE“, a afirmat Tatiana Proskuryakova, director de ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria, citată într-un comunicat al BM. Iar „pentru a ajuta centrele urbane să prospere, acestea au nevoie de o abordare globală a investiţiilor şi furnizării de servicii, care să evite fragmentarea pe sectoare sau oprirea dezvoltării la limita administrativă a unei localităţi“, a adăugat ea.

Printre recomandările făcute de Banca Mondială se numără: o abordare descentralizată cu programe operaţionale regionale concepute pentru fiecare dintre cele opt regiuni din România şi cu autorităţi de management regionale; alocări bine delimitate pentru zonele urbane; o anvelopă mai mare pentru investirea în dezvoltare urbană durabilă în 2021-2027 care să depăşească cerinţa minimă de 6% a Fondului European de Dezvoltare Regională; concentrarea pe zonele urbane funcţionale (nu doar pe oraşe) şi abordările interjurisdicţionale. „În următoarea perioadă de programare, Comisia îşi propune să consolideze şi mai mult dimensiunea urbană a politicii de coeziune prin investiţii ţintite pentru a sprijini oraşe competitive, durabile şi incluzive“, a arătat, la rândul său, Vittoria Alliata di Villlafranca, director în Direcţia Generală Politică Regională şi Urbană a Comisiei Europene.

Ea a subliniat că acest studiu poate să ajute oraşele din România să coopereze mai mult cu zonele din jur în cadrul unor proiecte comune de dezvoltare. Mai mult, investiţiile strategice în infrastructură care vor fi efectuate în următorii ani vor crea modele de dezvoltare pentru sute de ani de acum înainte. Indiferent de traseul de dezvoltare şi creştere al României, este clar că oraşele vor fi actorii principali, iar modul în care se vor dezvolta zonele urbane acum va defini felul în care va arăta România mâine.