Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
O familie are cheltuieli lunare de aproape 5.000 de lei
Veniturile totale medii lunare au crescut, în anul 2021, la 5.683 de lei pe gospodărie şi 2.243 de lei pe persoană, cu 8,9%, respectiv 10,5% faţă de 2020, însă și cheltuielile lunare au ajuns la 4.876 lei pe familie (1.925 lei pe persoană), reprezentând 85,8% din venituri, cu 2% mai mult faţă de anul 2020. Statisticile mai arată că aproape un sfert din populație (4,524 milioane persoane) trăiește în sărăcie, adică cu mai puțin de 60% din media veniturilor pe persoană.
Veniturile băneşti au fost, în medie, de 5.313 lei lunar pe gospodărie (2.097 lei pe persoană) în creştere cu 9,8% faţă de anul 2020, iar veniturile în natură de 370 lei lunar pe gospodărie (146 lei pe persoană), în scădere cu 1,7% faţă de 2020, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Instituția menţionează că salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (69% din veniturile gospodăriilor), urmate de veniturile din prestaţii sociale (19,1% în anul 2021), veniturile din activităţi neagricole independente (1,8%), veniturile din agricultură (1,6%), precum şi veniturile în natură (6,5% în anul 2021), în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,4% în 2021).
În ceea ce priveşte cheltuielile totale, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt bunurile alimentare, nealimentare, serviciile, impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
Instituţia menţionează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.
Astfel, conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP) în anul 2021, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut din consumul gospodăriilor, în medie, 33,4% (34,6%, în anul 2020).
Potrivit INS, cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale (doar 0,4% în anul 2021, respectiv, 0,5% în anul 2020).
Pe de altă parte, ultimele date privind rata sărăciei relative arată că „sub unul din patru locuitori ai României trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din media veniturilor disponibile pe adult-echivalent”. (C. Z.)
Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat între anii 2017-2020 în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani şi al tinerilor de 18-24 ani, circa 3 din 10 dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor.