Opt grupuri politice în Parlamentul European

▲ Parlamentul European (PE) este una dintre cele mai importante instituţii ale Uniunii Europene ▲ Începând cu 1979, membrii Parlamentului European sunt aleşi o dată la 5 ani, prin alegeri generale, libere şi secrete ▲ Parlamentul European numără acum 732 de deputaţi, afiliaţi grupurilor parlamentare ▲ În PE sunt opt grupuri politice, la care se adaugă un număr de 11 deputaţi neafiliaţi ▲

Instituţia PE este în fapt cadrul democratic comunitar de reprezentare al intereselor celor aproximativ 450 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene. Structurile politice existente în ţările membre se oglindesc în rândul fracţiunilor politice de la nivelul Parlamentului European.

În actualul PE există opt grupuri politice şi o serie de deputaţi independenţi.

Deputaţii din Parlamentul European provin din circa 160 de partide politice diferite, în care aceştia sunt membri în statele membre. La 20 iulie 2004 a avut loc şedinţa constitutivă a celei de-a şasea legislaturi a Parlamentului European, care numără acum 732 de deputaţi.

Partidul Popular European (PPE)

Partidul Popular European (PPE) este un corolar al câtorva zeci de formaţiuni politice din Europa. PPE a fost fondat la 8 iulie 1976, la Luxemburg. Preşedintele actual al PPE este fostul premier belgian, Wilfried Martens, ales în această funcţie în 1990. Acesta este secondat de secretarul general Antonio Lopez-Isturiz.

Partidul Popular European este o entitate politică în a cărei doctrină se regăsesc atât elemente creştin-democrate, cât şi conservatoare.

PPE condus de Wilfried Martens este diferit de grupul politic omonim din Parlamentul European, al cărui preşedinte este Joseph Daul. Acesta din urmă are în componenţă PPE-ul şi europenii democraţi (aşa-numiţii „tory“ britanici). Împreună, alcătuiesc PPE-DE (Partidul Popular European Democraţii Europeni).

Statistic, socialiştii (membri ai Partidului Socialist European) şi creştin-democraţii europeni au votat în ultimii doi ani similar, într-o proporţie mai mare decât au făcut-o creştin-democraţii şi conservatorii britanici (europeni-democraţi), chiar dacă ultimele două grupări aparţin aceluiaşi PPE-DE. Pe de altă parte, PPE militează pentru o Europă unită, în vreme ce europenii democraţi sunt mai rezervaţi faţă de acest proiect.

Grupurile de lucru din cadrul PPE sunt mandatate de partid să dezvolte şi să promoveze principalele proiecte politice ale PPE. Formate din membri marcanţi ai partidelor membre cu drepturi depline, grupurile de lucru organizează conferinţe, mese rotunde şi simpozioane, toate deciziile luate în cadrul acestora fiind supuse votului Biroului Politic al PPE.

PPE are 268 de membri

Conform „Cartei anuale a Grupului PPE“ pentru 2004, Grupul Parlamentar al PPE este cel mai numeros din Parlamentul European. Are 268 de membri, reprezentând un procent de 37% din numărul total al europarlamentarilor (732), fiind singurul care are reprezentanţi din toate cele 25 de state membre ale UE.

Cei mai mulţi membri ai PPE din Parlamentul European, 49 la număr, provin din Germania. Marea Britanie se situează pe locul al doilea în acest clasament, cu 28 de membri. Consistenţa Grupului PPE îi asigură preşedinţia a 9 dintre cele 22 de comisii şi subcomisii, ocuparea a 7 dintre cele 14 funcţii de vicepreşedinte şi a 3 dintre cele 5 funcţii de chestori.

Partidul Socialiştilor Europeni (PES)

Grupul socialiştilor din Parlamentul European aparţine de Partidul Socialiştilor Europeni (PSE), numit în limba engleză „Party of European Socialists“ şi în limba franceză „Parti Socialiste Européen“.

PSE-ul a fost fondat în anul 1992, la Haga, ca succesor al Confederaţiei Partidelor Socialiste a Comunităţii Europene, înfiinţată în 1974.

Orientarea şi deciziile politice luate de PES sunt stabilite în cadrul Congresului PES, ce are loc o dată la doi ani, ocazie cu care sunt aleşi şi preşedintele şi vicepreşedinţii formaţiunii. În scopul monitorizării şi aplicării politicilor stabilite în cadrul Congresului, funcţionează, anual, Consiliul PES. Rezoluţiile comune şi definirea strategiilor PES sunt trasate în cadrul Conferinţei Liderilor, la care participă, de 2-3 ori pe an, primii-miniştrii şi liderii partidelor membre ale PES.

În Comisia Europeană sunt şapte miniştri reprezentanţi ai PSE.

Grupul Socialiştilor Europeni din PE este al doilea ca mărime din Parlamentul European, cu 218 membri, provenind din 25 de ţări. Preşedintele grupului socialist parlamentar este social-democratul german Martin Schulz.

Scopurile urmărite şi promovate de Grupul socialiştilor din Parlamentul European includ asigurarea egalităţii de şanse, combaterea xenofobiei, a rasismului şi a discriminării împotriva femeilor, promovarea drepturilor omului, crearea de slujbe, protecţia mediului, combaterea terorismului.

La 24 iunie 2005, Consiliul Partidului Socialiştilor Europeni, organizaţie a partidelor stângii democrate din ţările Uniunii Europene, a ratificat, în cadrul reuniunii sale plenare de la Viena, rezoluţia Prezidiului PSE privind acordarea statutului de membru cu drepturi depline Partidului Social Democrat din România.

Grupul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa

Al treilea grup ca mărime din Parlamentul European este format din membrii Partidului European Liberal Democrat şi Reformist, Partidul Democrat European şi din alţi europarlamentari independenţi.

A luat fiinţă la 13 iulie 2004 la Bruxelles, în urma deciziilor adoptate în cadrul întâlnirii membrilor marcanţi ai celor două formaţiuni politice europene, Partidul European Liberal Democrat şi Partidul Reformist care aprobau o recomandare de unificare într-un singur grup politic europarlamentar cu europarlamentari aparţinând Partidului European Democrat, Partidului Lituanian Laburist. Lider al grupului parlamentar a fost ales liderul liberalilor democraţi britanici Graham Watson, ocazie cu care a fost adoptat şi un program în zece puncte, denumit sugestiv „Programul pentru Europa“.

În cadrul programului au fost trecute ca obiective promovarea păcii prin intermediul tradiţiei federale în cadrul Uniunii Europene, transformarea Uniunii în actor global care să reducă diferenţa între dimensiunea politică şi cea economică, deschiderea către noi membri şi democratizarea Uniunii, respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor europeni, promovarea educaţiei, consolidarea guvernării economice după introducerea monedei euro, reducerea birocraţiei, transformarea Europei într-un lider mondial în ceea ce priveşte protecţia mediului, recunoaşterea totală şi consolidarea rolului regiunilor Europei şi utilizarea la maximum a beneficiilor procesului de globalizare.

Grupul Verzilor - Alianţa Liberă Europeană

Grupul Verzilor - Alianţa Liberă Europeană s-a format la 19 iulie 1989, iniţial sub numele de Grupul Verzilor din Parlamentului European, cu obiectivul declarat al punerii în aplicare al unor principii comune celor două familii politice, de construire a unei societăţi fundamentate pe respectul faţă de drepturile fundamentale ale omului, dreptul la autodeterminare, adâncirea democraţiei prin descentralizare şi directa participare a fiecărui cetăţean la procesul de luare a deciziilor în cadrul Uniunii, promovarea cât mai largă a principiului subsidiarităţii în Uniunea Europeană, sprijinirea reformelor sociale şi economice pentru o dezvoltare durabilă pentru societatea umană şi mediul înconjurător.

La 19 iulie 1999 numele grupului politic din Parlamentul European s-a schimbat în verzii - Alianţa Liberă Europeană

Alianţa Liberă Europeană reprezintă împreună cu Verzii, cel de-al patrulea grup ca importanţă în Parlamentul European şi reuneşte partide politice din state membre UE angajate în îndeplinirea unor obiective politice ce privesc, printre altele, lupta continuă pentru susţinerea democraţiei şi a procesului de autodeterminare pentru naţiunile şi regiunile din Europa care nu sunt constituite în state de sine stătătoare.

Grupul politic Identitate, Tradiţie, Suveranitate (ITS)

Grupul politic Identitate, Tradiţie, Suveranitate (ITS) din Parlamentul European (PE) este compus din 21 de membri din partide europene. Doctrina politică a ITS este descrisă, în genere de către adversarii politici şi de o parte a mass-media, ca fiind de extremă dreapta şi ultranaţionalistă.

Grupul ITS a început să activeze în Parlamentul European în urma acceptării Bulgariei şi României în UE, moment în care ITS a reuşit să treacă pragul de 20 de membri proveniţi din şase ţări europene şi să reprezinte mai mult de 20% din totalul statelor membre, fiind astfel cel mai nou grup creat în PE, numărând 21 de membri, dintre care şase deputaţi români.

Membrii ITS şi-au trasat ca obiective apărarea interesului naţional, a suveranităţii şi identităţii statelor europene, susţinerea valorilor creştine moştenite, a culturii şi tradiţiilor civilizaţiei de pe continent.

Grupul Independenţă-Democraţie este succesorul în Parlamentul European al grupului Europa Democraţiei şi Diversităţii.

Grupul a fost format la 20 iulie 2004, şi include critici ai Uniunii Europene, eurosceptici şi eurorealişti, care consideră că nu este nevoie de o constituţie europeană, resping actuala politică caracterizată de ei centristă, birocratică şi nedemocratică a UE, vor cooperare între state suverane şi nu un superstat european şi militează pentru respect faţă de valorile tradiţionale şi culturale.

În prezent, grupul Independenţă-Democraţie din Parlamentul European numără 23 de membri din 9 ţări. Cei mai numeroşi sunt reprezentanţii Marii Britanii, în număr de 10, urmaţi de francezi, cu 3 prezenţe. Urmează Polonia, Suedia şi Olanda, fiecare cu 2 europarlamentari prezenţi în grupul IND/DEM, după care Republica Cehă, Danemarca, Grecia şi Irlanda, cu câte un singur membru.

Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică

Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică promovează, în cadrul Parlamentului European, valorile socialiste şi comuniste. În prezent, deţine 41 de deputaţi în cadrul Parlamentului European care provin din 16 partide politice din 13 ţări.

Din componenţa acestui grup fac parte membri ai subgrupului Stânga Unită Europeană, alcătuită din partide ce aparţin de Partidul Stângii Europene, şi membrii ai subgrupului Stânga Verde Nordică, ce adună deputaţi din partide din Suedia şi Finlanda membre ale Alianţei Verzi Nordice de Stânga.

Grupul a fost înfiinţat în 1989, când Partidul Comunist Italian, Stânga Unită Spaniolă şi Partidul Socialist Popular din Danemarca au format grupul numit Stânga Unită Europeană. Din România, singura formaţiune politică asociată Grupului Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, fără să aibă însă membri din partea grupului în Parlamentul European, este Partidul Alianţa Socialistă.

Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor

Uniunea pentru Europa Naţiunilor este de orientare naţional-conservativă şi, în general, euro-sceptică. Aparţine de organizaţia Alianţa pentru Europa Naţiunilor.

Partidele membre ale Grupului provin din Danemarca, un membru al grupului fiind danez; Republica Irlanda, cu 4 membri în PE, din partea Grupului Uniunea pentru Europa Naţiunilor; Italia, cu 13 membri; Letonia, cu 4 membri; Lituania, cu doi membri şi Polonia, cu 20 de membri. În total, Grupul Uniunea Pentru Europa Naţiunilor adună 44 de membri în Parlamentul European.

Neafiliaţii

Un număr de 11 deputaţi în Parlamentul European nu sunt afiliaţi niciunui grup politic. Din Austria şi din Republica Cehă sunt câte unu, iar din Italia, Polonia, Slovacia şi Marea Britanie, câte trei.