Parlamentul European a răbufnit împotriva amprentării rromilor din Italia

▲ Măsura Executivului de la Roma, de amprentare a tuturor cetăţenilor de etnie rromă, inclusiv minori, care se află pe teritoriul Italiei, a fost aspru criticată în plenul Parlamentului European, fiind caracterizată ca o acţiune de „discriminare clară, bazată pe rasă, origine etnică şi naţionalitate“ ▲ Deputaţii europeni au cerut Comisiei Europene să intervină în acest caz, răspunsul Executivului european fiind însă unul destul de palid ▲ Europarlamentarii români au cerut ca politicile impuse României pentru eliminarea discriminării rromilor să fie impuse şi statului italian ▲

Astăzi, Parlamentul European va adopta o rezoluţie pe tema amprentării cetăţenilor de etnie rromă, acţiune demarată de către Guvernul de la Roma, în cursul săptămânii trecute. În cursul zilei de luni, deputaţii europeni au dezbătut iniţiativa întreprinsă de autorităţile italiene, în întrebările formulate şi adresate Comisiei Europene, aceştia exprimându-şi îngrijorarea faţă de faptul că această bază de date se fundamentează pe criterii rasiale şi etnice, „fiind vorba despre o discriminare clară, bazată pe rasă, origine etnică şi naţionalitate“. De asemenea, prelevarea de amprente, inclusiv a minorilor, încalcă principiile drepturilor fundamentale, au reclamat deputaţii europeni, citaţi de serviciul de presă al PE. Faptul că obiectivul bazei de date, scopurile sale, accesul la aceasta şi alte garanţii legate de protecţia datelor, nu au fost clarificate, reprezintă motive suplimentare de îngrijorare, au mai susţinut deputaţii.

Amprentarea ţiganilor, parte a unor „politici crude şi ieftine“

Monica Frassoni (Grupul Verzilor/ALE, Italia) a subliniat că, în Europa, nu trebuie să existe loc pentru aceste „contabilizări etnice“, iar criminalizarea grupurilor de etnie rromă şi sinti nu mai poate continua astfel. Europarlamentarul a mai apreciat faptul că măsurile recente ale Guvernului italian sunt „politici crude şi ieftine“. Un alt europarlamentar, olandez, membru al PSE, Jan Marinus Wiersma, a considerat că „acest mod de a proceda a Guvernului italian este inacceptabil“ şi că nu există „nici o justificare pentru amprentarea copiilor“. Comisiei Europene i se solicită să verifice măsurile iniţiate de autorităţile italiene, „nu doar în conformitate cu influenţele politice, ci şi cu prevederile tratatelor europene“. Acesta mai susţine iniţierea unor politici integrate prin care să combată izolarea socială, dat fiind faptul că „rromii sunt o minoritate specială în Europa“. Mai mult, deputaţii au cerut sancţionarea Italiei şi punerea semnului de egalitate între segregaţia din şcoli şi discriminare, directivele europene nefiind destul de concludente în acest caz.

Ce spune Comisia Europeană

Potrivit comisarului european Vladimir Spidla, Comisia a constatat cu nemulţumire, din presă, că autorităţile italiene au iniţiat prelevarea de amprente ale rromilor. Comisia Europeană a solicitat informaţii suplimentare autorităţilor italiene legate de măsurile luate şi cadrul legal al acestora, exprimându-şi disponibilitatea de a colabora cu autorităţile italiene odată ce sunt cunoscute caracterul şi consecinţele acestor măsuri.

În acest sens, Comisia Europeană a solicitat un document suplimentar din partea autorităţilor italiene cu privire la scopul şi amploarea acestei baze de date. Se aşteaptă din partea autorităţilor de la Roma să elaboreze, până la sfârşitul lunii iulie, a unui raport complet privind această problematică. Oficialul european a subliniat faptul că Comisia Europeană este conştientă de tensiunile sociale cu care se confruntă Italia, în această perioadă, dar atrage atenţia că excluziunea socială duce la aceste tensiuni. Statele membre şi Comisia trebuie să colaboreze pentru a garanta o coordonare cât mai bună.

Ce au spus deputaţii europeni români, în plenul PE

Adrian Severin, membru al PSE, a menţionat că extinderea UE a fost ultimul act de liberare a rromilor, ei fiind în prezent cetăţeni europeni, pentru care trebuie să se facă eforturi comune în materie de integrare culturală, socială şi economică. „Trebuie să dispunem de o politică a rromilor comună. O strategie care face doar recomandări statelor membre, lăsând la latitudinea acestora decizia şi responsabilitatea finală, pur şi simplu nu funcţionează“, a declarat Adrian Severin. „Este momentul să vedem Consiliul şi Comisia luând măsuri concrete pentru a determina Italia să se alinieze legilor şi valorilor europene. Avem nevoie de o evaluare a implementării directivei UE antidiscriminare, cât şi a celei privind libera circulaţie. Trebuie să intensificăm abordarea integrată şi implementarea Strategiei UE pentru rromi. De asemenea, trebuie să numim un comisar european însărcinat cu problemele rromilor“, a susţinut, în plenul PE, Adina-Ioana Vălean (ALDE), adăugând că, începând cu anul trecut, Italia a iniţiat „măsuri de securitate disproporţionate şi şocante“.

Un alt europarlamentar român a subliniat că România se achită cu succes de sarcina privind integrarea rromilor şi eliminarea discriminării rasiale, respectând în totalitate normele eruropene. Marian-Jean Marinescu (PPE-DE) a subliniat faptul că cerinţele impuse României ar trebui să fie transpuse oricărui stat membru al Uniunii Europene.

Proteste la Roma

Sute de persoane au protestat, luni, la Roma, faţă de intenţia autorităţilor italiene de prelevare a amprentelor tuturor rromilor, inclusiv ale copiilor. Mitingul, desfăşurat sub sloganul „Nu vă atingeţi de copiii rromi!“, a fost organizat de asociaţia culturală ARCI. Ministrul italian de Interne, Roberto Maroni, anunţa, pe 26 iunie, că autorităţile vor preleva amprentele tuturor persoanelor din taberele de nomazi, inclusiv ale copiilor. „Vom preleva amprentele copiilor pentru a evita fenomene precum cerşetoria“, argumenta ministrul.

Prin organizarea mitingului, asociaţia ARCI, susţinută de oameni politici de stânga, de sindicate şi de oameni de cultură, între care şi celebrul scriitor Andrea Camilleri, a denunţat „un act de discriminare şi persecutare“.

Potrivit cifrelor comunităţii catolice Sant Egidio, în Italia locuiesc între 130.000 şi 150.000 de rromi.