Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Primul summit despre romi la Parlamentul European
Ieri a început la Bruxelles primul summit european dedicat romilor, în cadrul căruia înalţi oficiali din toate statele membre ale UE, comisari europeni şi membri ai Parlamentului European, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile încearcă să găsească soluţii pentru cât mai buna integrare şi ridicarea nivelului de trai al comunităţilor rome.
„Această reuniune este concepută ca un element de contribuţie a statelor membre, împreună cu Comisia Europeană, la o evaluare a situaţiei în care se aflau la nivel european romii şi, pe baza acestei evaluări, să se identifice linii de acţiune pe viitor, pentru a se consolida o abordare europeană a acestei problematici“, a spus, la Bruxelles, ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, conform Agerpres. Oficialul român a mai menţionat că organizarea acestei reuniuni la nivel înalt este, în primul rând, o iniţiativă a României exprimată în cadrul Consiliului, care a solicitat apoi Comisiei să realizeze această evaluare a situaţiei romilor din UE, pentru ca problema să poată fi apoi reluată şi dezbătută la summitul european din decembrie 2008. În decembrie 2007, şefii de stat şi de guvern din ţările membre au recunoscut, pentru prima dată, că situaţia romilor din Europa necesită o atenţie aparte. În iulie 2008, Comisia a prezentat o comunicare reprezentând un angajament ferm de combatere a discriminării, în general, şi de îmbunătăţire a situaţiei romilor, în particular.
„Bariere“ pentru romi
Grupul de experţi convocat în 2007 de CE pentru a o ajuta în trasarea politicilor privitoare la romi a identificat o serie de 14 „bariere“ cu care se confruntă comunităţile de romi: lipsa de educaţie şi pregătire; lipsa de abilităţi lingvistice; lipsa de recunoaştere a abilităţilor şi calificărilor; lipsa de acces la locuri de muncă; lipsa de acces la cetăţenie; lipsa politicilor de integrare; stereotipurile, prejudecăţile şi atitudinile negative; schimbările industriale; lipsa de motivare prin sistemele de ajutor social; discriminarea; concurenţa de pe piaţa muncii; munca nedeclarată. Deşi importantă, cunoaşterea acestor bariere nu este suficientă, iar adoptarea unei politici la nivel comunitar nu reprezintă întotdeauna cel mai bun răspuns, din moment ce multe dintre domeniile-cheie pentru integrarea romilor - precum educaţia, angajarea, incluziunea socială, sănătatea sau infrastructura - sunt responsabilităţi naţionale. Printre cei aproximativ 400 de participanţi la eveniment se numără şi preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durăo Barroso, comisarii europeni Jacques Barrot (Justiţie, Libertate şi securitate), Vladimir Spidla (afaceri sociale şi egalitate de şanse), Jan Figel (Educaţie), ministrul francez al Afacerilor externe, Bernard Kouchner, preşedintele Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, George Soros, vicepreşedintele Băncii Mondiale, Shigeo Katsu, şi cele două europarlamentare de origine romă, Viktoria Mohacsi şi Livia Jaroka. România va fi reprezentată de Mihnea Constantinescu, consilier de stat, trimis special al prim-ministrului României, şi de Gruia Bumbu, secretar de stat şi preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi.
Romii trebuie integraţi social
„Sperăm că acest summit va transmite un mesaj puternic în ceea ce priveşte determinarea Comisiei Europene de a lucra pentru incluziunea socială a romilor“, a declarat consilierul OSCE pentru problemele romilor, Nicolae Gheorghe, conform Mediafax. Participanţii la acest summit trebuie să se pună de acord asupra unui plan de acţiuni privind înlesnirea accesului la educaţie a copiilor romi, una dintre principalele probleme ale acestei comunităţi, a precizat Nicolae Gheorghe. Potrivit unui raport al Consiliului Europei, aproximativ jumătate dintre copiii romi nu-şi termină studiile primare, în timp ce între 50 şi 80% dintre cei şcolarizaţi în Europa Centrală şi de Est sunt orientaţi către şcoli speciale, înfiinţate în anii 1950-1960, pentru cei cu dificultăţi de învăţare. Nicolae Gheorghe se teme însă că interesul pentru soarta acestei comunităţi, care integrează între 10 şi 12 milioane din populaţie Europei, va dispărea cu timpul, sau că acest subiect nu va fi luat în seamă de pactul european pentru imigraţie, propus de preşedintele Nicolas Sarkozy.
Mihai Neacşu, responsabil de Asociaţia Amare Romentza, speră că summitul va decide crearea unui departament la Comisia Europeană, în 2009-2010, care să se ocupe de problemele romilor.