Provocările noului Parlament European

▲ În noua legislatură, cei 736 de parlamentari europeni vor fi puşi în faţa unor decizii importante, cum ar fi participarea la negocierile privind încheierea unui acord internaţional privind schimbările climatice şi aprobarea noilor reglementări de pe piaţa financiară ce vor fi propuse de Comisia Europeană ▲ Deputaţii îşi vor alege, în sesiunea plenară inaugurală desfăşurată între 14 şi 16 iulie, preşedintele şi vicepreşedinţii şi vor valida sau nu propunerea Consiliului European privind numele celui care va conduce în următorii ani Comisia Europeană ▲

Noul Parlament se va reuni în plen, la Strasbourg, între 14 şi 16 iulie în cadrul primei sesiuni, când aleşii îşi vor prelua mandatul oficial.

În sesiunea inaugurală, care ar putea fi prezidată de Hans-Gert Pöttering, care tocmai şi-a încheiat mandatul, vor fi aleşi preşedintele Parlamentului European, 14 vicepreşedinţi şi şase chestori, care, împreună, formează Biroul - organul de reglementare al Parlamentului, care stabileşte proiectul preliminar de estimare bugetară şi decide cu privire la toate chestiunile administrative, de personal şi de organizare.

De asemenea, tot atunci, Parlamentului European va aproba, sau respinge, numele noului preşedinte al Comisiei Europene, după ce, în prealabil, şefii de state şi de guverne vor fi numit un candidat în cadrul Consiliului European ce se va desfăşura în perioada 18-19 iunie.

Deputaţii europeni vor avea şi sarcina de a-i examina pe comisarii desemnaţi.

Comisiile Parlamentului European se vor reuni pentru prima dată în noul mandat începând cu 20 iulie.

Cei 736 de membri ai Parlamentului European vor avea un cuvânt de spus nu doar în ceea ce priveşte numirea membrilor viitoarei Comisii Europene, ci şi în definirea rolului preşedintelui UE şi al reprezentantului pentru Po-litică externă al Uniunii, în cazul în care Tratatul de la Lisabona va fi aprobat printr-un al doilea referendum în Irlanda.

De asemenea, deputaţii europeni vor contribui la buna derulare a negocierilor privind încheierea unui acord internaţional în materie de schimbări climatice. În perioada următoare vor fi abordate în Parlament şi noile reglementări financiare menite să împiedice apariţia unei noi crize.

Barroso, susţinut de Merkel şi Sarkozy

Ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner, a declarat „că nu-şi poate imagina“ ca José Manuel Barroso să nu fie reconfirmat în fruntea Comisiei Europene, subliniind că în prezent acesta este şi singurul candidat pentru această înaltă funcţie europeană, informează AFP.

Şi cancelarul german, Angela Merkel, şi-a anunţat susţinerea pentru candidatura preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, la un al doilea mandat. „Noi am anunţat deja că (Barosso) se bucură de susţinere, cel puţin în ceea ce mă priveşte, iar acum trebuie să mai avem discuţii şi cu reprezentanţii celorlalte ţări membre ale UE“, a declarat şeful Executivului german.

Barroso, care şi-a preluat primul mandat la conducerea Executivului UE în noiembrie 2004, este singurul oficial care şi-a anunţat până acum candidatura pentru Preşedinţia CE.

Alegeri europene într-o singură zi

Nivelul record de absenteism înregistrat la alegerile europarlamentare ar trebui să determine statele membre ale UE să adopte măsura organizării unui scrutin electoral într-o singură zi pentru alegerile din 2014, scrie AFP.

Comisia Europeană sugerează organizarea viitoarelor alegeri europarlamentare într-o singură zi - spre exemplu, 9 mai 2014 - în toate statele membre.

Alegerile europarlamentare din acest an s-au derulat de-a lungul a patru zile, între 4 şi 7 iunie, iar Olanda, care a votat prima, alături de Marea Britanie, a anunţat rezultatele scrutinului înainte de încheierea procesului electoral în celelalte ţări europene. Din acest motiv, Haga a fost criticată aspru de către Bruxelles, Comisia Europeană considerând că publicarea rezultatelor a dus la influenţarea votului în alte state europene.