Ro-Net leagă 300 de localităţi rurale la lumea virtuală

300 de localități din mediul rural vor fi conectate la inter­net în bandă largă (broad­- band), ca urmare a imple­men­tării proiectului Ro-Net, finanţat prin fonduri struc­turale europene și considerat a fi unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură de comunicații din România, potrivit ministrului comuni­cațiilor Augustin Jianu.

Proiectul Ro-Net și-a propus să conecteze la internet, în acest an, 783 de localităţi rurale, după finalizarea lucrărilor de legare la rețea a 300 de localităţi. Contractorul proiectului, Telekom, „ne-a anunţat că au fost finalizate lucrările în 300 de localităţi, fiind în etapa de recepţie. După ce vor fi recepţionate lucrările, în zonele respective vor fi livrate serviciile necesare. Se poate finaliza anul acesta”, a precizat Augustin Jianu, ministrul comu­nicațiilor.

Ro-Net a început în perioada 2007-2013 şi se desfăşoară în două etape. Valoarea totală aprobată pentru prima etapă a proiectului este de 18,8 milioane de euro, din care 12,5 milioane euro reprezintă cofinanţarea prin Fondul european de dezvoltare regională. Bugetul proiectului pentru cea de-a doua etapă este de 53 milioane de euro. Proiectul îşi propune să acopere 783 din cele 2.268 de localităţi identificate ca „zone albe”, ceea ce va reduce decalajul digital dintre zonele urbane şi cele rurale. Graţie Ro-Net, aproximativ 400.000 de persoane, 8.500 de firme şi 2.800 de instituţii publice vor avea acces la internet în bandă largă.

Potrivit statisticilor Eurostat, România a fost în anul 2016 ante­penultima ţară a Uniunii Europene (UE) în privința accesului la internet, cu doar 72% din gospodării conectate. La nivelul întregii Uniuni, aproape 90% dintre locuinţe au acces la internet, conform acelorași date ale Eurostat. Cea mai scăzută penetrare a accesului la internet în UE se înregistrează în Bulgaria (64% dintre gospodării conectate) şi Grecia (68%). România împarte al treilea loc de la coadă cu Lituania (72%).

Cu toate acestea, România şi Bulgaria sunt ţările UE care au făcut cele mai mari progrese în răspândirea accesului la internet în rândul utilizatorilor casnici: un salt de circa 30 de puncte procentuale din anul 2010 până în 2016.

Statisticile arată că, la nivelul întregii Uniuni, 14 persoane din 100 nu au folosit niciodată internetul. Tinerii între 16 şi 24 de ani folosesc cel puţin o dată pe săptămână netul în proporţie de 96%, de regulă pentru e-mail sau pentru a socializa cu prietenii. La polul opus se află persoanele între 55 și 74 de ani şi cele fără studii dintre care doar jumătate folosesc internetul saptămânal (57%-58%).

În cazul României, ţara cu acces la internet mai rapid decât cel din Statele Unite, aproximativ o treime din populaţie nu a folosit internetul niciodată.

Pe de altă parte, în țara noastră, cu toată rata scăzută de penetrare comparativ cu media europeană, internetul este mai accesibil decât apa potabilă. Potrivit unui studiu realizat de BRAT, citat de Mediafax, accesul la electricitate în România este de 99% din gospodării, accesul la internet - 72%, în timp ce doar 45% dintre persoanele din mediul rural beneficiază de conectarea la reţeaua de apă curentă sau canalizare, 36% au baie sau duş în interiorul locuinţei şi numai 28% au grup sanitar în interiorul locuinţei.