România are orașe „cu o dinamică extraordinară”

O conferință on-line pe tema transformării orașelor în orașe inteligente a reliefat ideea că, pentru acest lucru, este nevoie de digitalizare, de sprijin guvernamental, dar și de cooperare între cetățeni, autorități, companii, universităţi. Scopul este construirea de oraşe „sănătoase, funcţionale şi sigure”, integrate cu tehnologia, a evidențiat ambasadorul Finlandei în România.

România nu are încă o strategie coerentă în domeniul orașelor inteligente, dar cei mai mulți dintre factorii implicați pun accentul pe nevoia de digitalizare, reformare a administrației și implicare largă în acest proces a cetățenilor, mediului de afaceri, universi­tăți­lor. Acestea ar fi câteva concluzii ale conferinței „From City to Smart City”, desfășurată ieri și alaltăieri, la care au participat reprezentanţi ai administraţiei locale și centrale, dezvoltatori de proiecte inteligente, ambasadori. 

Potrivit lui Dragoş Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, „avem nişte oraşe în România cu o dinamică extraordinară chiar şi pentru nivelul european de dezvoltare”, dar acelaşi nivel de bunăstare ar trebui atins şi în mediul urban, şi în cel rural. 

Pe de altă parte, în opinia lui Mircea Fechet, de ieri noul ministru al mediului, degeaba ai un oraş inteligent dacă nu ai şi o populaţie sănătoasă, iar o comunitate smart înseamnă parcuri, trotuare şi acces facil al pietonilor, dar şi un transport public ecologic şi eficient.
În ceea ce privește digitalizarea, primarul sectorului 2, Radu Mihaiu, a insistat asupra importanţei abordării integrate a serviciilor autorităţilor adresate cetăţenilor.

„În sectorul 2, de exemplu, stăteam de vorbă cu arhitecta-şefă, care-mi spunea că noi putem emite certificate de urbanism on-line, dar după aceea le emitem degeaba, că, dacă ajung la Ministerul Culturii, ele trebuie să fie semnate olograf”, a afirmat primarul sectorului 2.

Cooperarea este cuvântul-cheie pentru dezvoltarea oraşelor inteligente, iar aceasta presupune nu doar implicarea cetăţenilor şi a companiilor, ci şi a universităţilor şi institutelor de cercetare, a subliniat și ambasadorul Finlandei în România, Marjut Akola, prezent la conferinţă. Marjut Akol a spus că scopul este construirea de oraşe „sănătoase, funcţionale şi sigure”, care să furnizeze cetăţenilor transport, soluţii energetice care sunt mai prietenoase cu mediul şi, în acelaşi timp, integrate cu tehnologia modernizată.

La rândul său, ambasadorul Estoniei în România, Ingrid Kressel Vinciguerra, a explicat că un oraş smart e o municipalitate care foloseşte informaţia şi tehnologia comunicaţiilor pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor şi a spori bunăstarea. În prezent, în Estonia serviciile publice guvernamentale sunt în proporţie de 99% on-line. 

(Cristina Zamfirescu)