România câştigă încă un loc în Parlamentul European

Eurodeputaţii au votat miercuri, 13 iunie, redis­tribuirea locu­rilor în Parlamentul European eliberate de către aleşii britanici din cauza Brexitului, în vederea viitoa­relor alegeri europene care vor avea loc între 23 şi 26 mai 2019. Conform noii chei de distri­buţie, România va câştiga un mandat în plus faţă de actuala legislatură, urmând a avea 33 de man­date, faţă de 32 în prezent.

Cu 566 de voturi pentru (94 împotrivă şi 31 de abţineri), Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat principiul unei reduceri a numărului său total de locuri de la 721 la 705 pentru viitoarea legislatură (2019-2024).

Alegerile europene vor avea loc la nivelul statelor membre între 23 şi 26 mai 2019, la două luni de la ieşirea Marii Britanii din UE şi a celor 73 de eurodeputaţi ai săi.

Dintre cele 73 de mandate britanic lăsate vacante, 27 vor fi redistribuite unui număr de 14 ţări din UE considerate „uşor subreprezentate” în legislativul comunitar.

Astfel, Franţa (79 comparativ cu 74 în prezent) şi Spania (59 faţă de 54) vor fi principalele beneficiare, fiind urmate de Italia (+3, adică 76 în total), Olanda (+3; 29 de mandate), Irlanda (+2; 13 mandate). Polonia, România, Suedia, Austria, Danemarca, Slovacia, Finlanda, Croaţia şi Estonia vor avea fiecare cât un reprezentant suplimentar în PE. Germania va rămâne ţara cu cei mai mulţi eurodeputaţi, 96.

În cazul aderării unor noi ţări în viitor, numărul mandatelor din PE, care îşi ţine alternativ sesiunile plenare la Strasbourg şi Bruxelles, ar putea creşte din nou, însă fără a depăşi vreodată limita de 750 de deputaţi (plus preşedintele PE), aşa cum prevăd tratatele europene.

Eurodeputatul portughez socialist Pedro Silva Pereira, co-raportor al textului votat, a salutat schimbarea, spunând că „este o reîmpărţire mai justă, în sfârşit conformă cu principiul proporţionalităţii degresive” şi cu principiul ca niciun stat să nu piardă vreun loc.

La rândul său, ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, a apreciat decizia legislativului european, subliniind că „după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România devine a şasea ţară ca pondere în Uniunea Europeană, iar cetăţenii români vor fi astfel mai bine reprezentaţi la nivelul Parlamentului European”.

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au mai convenit, săptămâna trecută, asupra introducerii unui prag menit să împiedice formaţiunile care obţin la alegeri un procent foarte limitat din voturi să fie reprezentate în Parlamentul European. Noul sistem, care are drept ţinte partidele mici eurosceptice şi populiste, ar urma să se aplice din 2024.

Astfel, după îndelungate negocieri, s-a acceptat formula potrivit căreia fiecare stat membru va stabili un prag minim între 2% până la 5% din voturi pentru ca un partid să poată intra în legislativ. Această regulă - care ar urma să se aplice numai în cazul circumscripţiilor (statelor) cu mai mult de 35 de locuri - ar lăsa o serie de formaţiuni mici din ţări mari, cum sunt, în Germania, Alegătorii liberi sau Partidul Piraţilor, fără prea mari şanse de a ajunge să fie reprezentate în Parlamentul European.

Ministrul bulgar de externe, Ekaterina Zaharieva, a cărei ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, a salutat acordul survenit „după doi ani şi jumătate de negocieri”.

Măsura face parte dintr-un pachet de reforme care vizează, de asemenea, combaterea votului dublu, prin sancţionarea cetăţenilor care votează în mai multe state ale UE, precum şi procedurile de votare în ţări din afara UE şi îmbunătăţirea „vizibilităţii” partidelor politice din UE în ţările membre, dar şi introducerea de noi forme de desfăşurare a votului, inclusiv prin internet.

Reformele nu se vor putea însă aplica decât de la alegerile din 2024, întrucât Consiliul Europei cere să nu se facă modificări ale legislaţiei electorale într-un interval de 12 luni înainte de scrutin.