Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială România, țara estică cu cele mai bune perspective până în 2030

România, țara estică cu cele mai bune perspective până în 2030

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 20 Iulie 2022

Reformele susţinute de investiţii în infrastructura verde şi cea digitală, precum şi în capitalul uman pot majora creşterea economică potenţială a României, în perioada 2022-2030, la o medie de 5,2%, cea mai mare dintre cele patru ţări estice analizate în cel mai recent raport al Băncii Mondiale. 

Raportul Băncii Mondiale a estimat creșterea economică potențială a Bulgariei, Croației, Poloniei și României în perioada 2022-2030, pe care a comparat-o cu perfor­man­țele economice ale acestor țări în deceniul trecut. Astfel, pe termen lung, investiţiile mari, însoţite de reforme precum cea a pieţei muncii, a edu­cației sau eficientizarea instituţiilor ar permite Poloniei şi României ca, până la finele acestui deceniu, să înregistreze o creştere economică potenţială mai mare decât în deceniul precedent.

Reformele ar duce creşterea economică potenţială, în 2022-2030, la 5,2% în România, 4,6% în Bulgaria, 4% în Polonia și 3,5% în Croaţia. Mai mult, asumarea unor reforme ambiţioase ar alinia aceste state la nivelul mediu al venitului pe cap de locuitor al UE şi ar compensa efectele negative ale pandemiei şi războiului din Ucraina.

„Două şocuri consecutive, în succesiune rapidă, riscă să îngreuneze redresarea UE. Pandemia a diminuat bugetele naţionale, în timp ce contextul războiului din Ucraina a exacerbat provocările, iar guvernele se confruntă cu inflaţie ridicată, creştere economică scăzută şi o criză a costului vieţii care îi afectează puternic pe cei mai vulnerabili. Dar în faţa adversităţii se află oportunitatea. Instituţii mai eficiente şi o guvernare mai bună pentru a implementa reforme dificile şi pentru a asigura o creştere economică verde, rezilientă şi incluzivă sunt soluţiile zilei”, a declarat, potrivit Agerpres, Gallina A. Vincelette, director regional în cadrul Băncii Mondiale.

O bună parte din economiile statelor UE a revenit la niveluri de creştere pre-pandemică, deşi, într-un ritm inegal. După ce s-a contractat cu 5,9% în 2020, creşterea economică a UE27 şi-a revenit în 2021, când a avut un avans de 5,3%, aceasta fiind cea mai puternică redresare post-recesiune de până acum din regiune. 

Raportul recomandă guvernelor să fructifice această redresare economică și consideră că reformele sprijinite de Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă oferă ţărilor UE un punct de plecare foarte bun pentru a răspunde factorilor ce constrâng creşterea economică.

Premierul Nicolae Ciucă a comentat, pe pagina de Facebook a Guvernului, raportul Băncii Mondiale, subliniind că prognoza de creştere economică la o medie anuală de 5,2% pentru perioada 2022-2030 confirmă „trendul pozitiv” al economiei româneşti şi potenţialul de dezvoltare pe termen lung. (C. Z.)