Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Strategii de adaptare la schimbările climatice
Reducerea vulnerabilității în fața schimbărilor climatice este una dintre principalele preocupări ale primăriilor din mari capitale europene, dar și orașe mai mici, semnatare ale „Mayors Adapt”, strategia de adaptare la schimbări climatice a Comisiei Europene (CE). Bucureștiul nu se numără printre acestea. Doar Primăria Sectorului 1 s-a alăturat celor 70 de semnatari români, potrivit site-ului de prezentare a strategiei europene. Zilele acestea, la București, specialiști din toată lumea dezbat subiecte de climatologie urbană.
Administrațiile locale ale unor mari capitale europene, dar și orașe mai mici au semnat strategia de adaptare la schimbările climatice „Mayors Adapt - The Covenant of Mayors’ Initiative on Adaptation to Climate Change”, elaborată de CE. Așa se face că, în prezent, Londra, Paris, Copenhaga sau Rotterdam au ele mai bune proiecte și cele mai eficiente planuri locale de acțiune în acest sens. Primăria Generală a Bucureștiului nu se regăsește pe lista „Mayors Adapt”, prin urmare nu are o strategie de adaptare la schimbările climatice, deși în ultimii ani fenomene extreme, de la secetă prelungită sau precipitații torențiale, au afectat orașul, după cum se arată pe blogul de mediu, Auditeco Ges.
Doar Primăria Sectorului 1 a semnat strategia CE în privința climei, alături de alte orașe din România, în total fiind 71 de semnatari din țara noastră. Lista completă se regăsește la adresa http://www.covenantofmayors.eu/about/signatories_en.html.
Directoratul General „Politici Climatice” din cadrul CE a lansat, în 2014, ca parte a Strategiei de Adaptare la Schimbări Climatice, inițiativa „Mayors Adapt -The Covenant of Mayors’ Initiative on Adaptation to Climate Change“, cu scopul atenuării schimbărilor climatice și adaptării infrastructurii și a politicilor la efectele unor astfel de schimbări, fiind considerate elemente esențiale în construirea unor orașe durabile. Trebuie menționat că initiațiva CE oferă nu doar cadrul necesar autorităților locale pentru a acționa în acest sens, ci și finanțare prin programul LIFE 2014-2020, ce include un subprogram dedicat acțiunilor de adaptare la schimbări climatice.
Un model de strategie de reducere a vulnerabilității în fața schimbărilor climatice demn de urmat îl oferă Rotterdam. Municipalitatea de aici are o abordare concretă, axată pe încheierea de parteneriate cu instituții de cercetare pentru evaluarea zonelor cel mai puternic afectate. Se urmărește, totodată, găsirea unor soluții punctuale de rezolvare a problemelor, cum ar fi plantarea de copaci sau ridicarea unor diguri de protecție, potrivit Auditeco Ges.
Printre amenințările identificate de Primăria olandeză se numără precipitațiile intense sau seceta prelungită.
Un semnal de alarmă în privința efectelor schimbărilor climatice asupra orașelor este tras, zilele acestea, și la București, în cadrul Școlii de vară „Urban Climate”, organizată de Institutul de Cercetări al Universității din București (ICUB), împreună cu Urban Climate Research Center, de la Universitatea de Stat Arizona.
Evenimentul reunește specialiști din nouă țări, iar pe parcursul a cinci zile, 21-26 august, vor fi dezbătute subiecte privind monitorizarea modernă a mediilor urbane, instrumente de modelare utilizate în meteorologia și climatologia urbană, strategii de adaptare, atenuare și prioritizare a acestora, explorarea legăturilor critice între factorii de mediu și amenințările emergente și cronice la adresa sănătății.
Monitorizarea sistematică, evaluarea climatului urban, atenuarea și adaptarea la efectele adverse ale poluării trebuie să reprezinte o prioritate strategică atât a mediului academic, cât și a instituțiilor publice, susțin specialiștii prezenți la eveniment.