Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Țintă pentru agricultura ecologică de doar 5,5% din suprafață
România şi-a fixat, prin Planul Naţional pentru Agricultura Ecologică, o ţintă de trecere la suprafeţe certificate ecologic de numai 5,5% până în 2030, ceea ce este extrem de puţin, deşi ar fi putut alege o ţintă de 10-11%, susţin reprezentanţii unei organizaţii din domeniu. În prezent, România are dedicate agriculturii ecologice doar 2,4% din terenuri, în condițiile în care, pe plan european, obiectivul este ajungerea la 25% suprafețe agricole ecologice până în 2030.
România nu stă foarte bine la capitolul agricultură ecologică, un domeniu foarte important în viziunea Comisiei Europene care are, din primăvara acestui an, un plan de acţiune cu scopul de a stimula producţia şi consumul de produse ecologice, de a atinge 25% terenuri agricole utilizate pentru agricultura ecologică până în 2030, precum şi de a dezvolta în mod semnificativ acvacultura ecologică. Circa 8,5% din suprafaţa agricolă a UE este cultivată în mod ecologic în prezent, iar tendinţele arată că, în contextul ratei actuale de creştere, UE va atinge 15-18% până în 2030. Planul de acţiune oferă instrumentele necesare pentru a da un impuls suplimentar şi a se ajunge la 25%.
În acest context, propunerile din Planul Naţional pentru Agricultura Ecologică (PNAE) sunt considerate prea puțin ambițioase de reprezentanții organizaţiei interprofesionale pentru produse ecologice - Inter-Bio care consideră că ţinta de trecere la suprafeţe certificate ecologic de numai 5,5% până în 2030 este mult prea mică, deși România are potențial de aliniere la ținte apropiate de cele europene.
Preşedintele Inter-Bio, Costin Lianu, precizează că pentru a fi realizabilă o ţintă de trecere la suprafeţe certificate ecologic de 10-11% ar trebui facilităţi fiscale clare şi alte stimulente care să susţină dezvoltarea verigilor lipsă din sistem.
„Politicile europene precizate în strategie presupun o aliniere la ţintele europene. Studiile partenerilor Comisiei Europene în politici europene, respectiv IFOAM.EU, au evaluat recent potenţialul de aliniere în termeni concreţi. În această evaluare, România, ca şi Polonia, spre exemplu, are un nivel de adopţie scăzut, dar potenţial mult mai mare dacă ar fi susţinut corespunzător în practică. De aceea ar trebui să fixeze ţinta la minimum 10-11%, dar pentru a fi realizabil ar trebui facilităţi fiscale clare şi alte stimulente care să susţină dezvoltarea verigilor lipsă din sistem, precum procesarea şi valorificarea pe pieţele interne şi externe”, a declarat Lianu, citat de Agerpres.
De asemenea, ar fi nevoie de un compartiment specializat în minister, strict pe agricultură ecologică, care să stimuleze interesul fermierilor în sectorul ecologic, consideră organizația. Nu în ultimul rând, PNAE ar trebui să facă o analiză a instrumentelor de susţinere pe specificul filierelor ecologice. (C. Z.)