Ziua Unirii Basarabiei sărbătorită la Iaşi

Centenarul Unirii Basarabiei a fost celebrat la Iaşi, prin numeroase evenimente, toate integrate în programul mai larg stabilit de municipalitate pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la actul istoric din 1918. Astfel, s-au derulat lucrările Conferinţei internaţionale de istorie, au avut loc slujbe de pomenire şi comemorare a deputaţilor basarabeni din Sfatul Ţării, s-au lansat volumul „Iaşii şi Unirea Basarabiei cu România” şi ediţia filatelică pe aceeaşi temă şi a fost vernisată o expoziţie de fotografie.

Prima dată importantă din calendarul Anului Centenar 2018 a fost cea care a marcat împlinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Actul Unirii, semnat de majoritatea deputaţilor din Sfatul Ţării, organul reprezentativ al Basarabiei la 1918, a fost, de fapt, cel care a deschis calea actului istoric ce avea să se desăvârşească la 1 decembrie 1918, prin unirea tuturor celor trei mari provincii româneşti cu patria-mamă.

Împlinirea a 100 de ani de la revenirea Basarabiei între graniţele României a fost marcată, la Iaşi, începând de la sfârşitul săptămânii trecute, printr-o serie de acţiuni şi evenimente tematice, integrate în Programul Centenar al oraşului. „Municipalitatea ieşeană este singura din ţară care are un program dedicat Centenarului ce depăşeşte anul 2018. Am început seria evenimentelor în 2016 şi acestea vor continua până în 2020. Programul include 80 de proiecte, cu un buget de 6,5 milioane de lei, cărora le sunt subsumate 180 de manifestări şi acţiuni. Avem, de asemenea, nouă proiecte de investiţii. Anul acesta vom mai avea la Iaşi încă un program important, organizat tot de Facultatea de Istorie a Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» (UAIC) din Iaşi - Congresul naţional al istoricilor români, și acesta cofinanţat de primărie. Sunt onorat că la Iaşi, în 2018, se reuneşte elita istoriografiei româneşti”, a declarat prof. univ. dr. Daniel Şandru, directorul Departamentului Centenar al Primăriei Iaşi, prezent la deschiderea lucrărilor Conferinţei internaţionale de istorie, organizată de Facultatea de Istorie a UAIC. Având ca temă „Marea Unire a românilor (1918). Istorie şi actualitate”, aceasta s-a desfăşurat în perioada 22-24 martie şi a reunit 100 de profesori şi cercetători din toate centrele universitare ale ţării, dar şi din Republica Moldova, din mari institute şi universităţi europene şi de peste ocean. Printre aceştia, conf. univ. dr. Ion Varta, directorul Arhivelor Statului din Republica Moldova, prof. univ. dr. Paul Michelson, de la Huntington University, SUA, prof. univ. dr. Mihai Răzvan Ungureanu, de la Universitatea Bucureşti, prof. univ. dr. Oliver-Jens Schmitt, Universitatea din Viena, prof. univ. dr. Hans-Christian Maner de la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, Germania, prof. univ. dr. Alberto Basciani, Università Roma Tre, Italia.

Cele două secţiuni ale conferinţei - Premisele Marii Uniri de la 1918 şi Realizarea şi destinul Marii Uniri din 1918 - au cuprins lucrări şi prelegeri axate pe analiza şi clarificarea unor aspecte legate de teme de mare interes în spaţiul românesc: mişcarea naţională din Basarabia în preajma Unirii din 1918, diplomaţie şi propagandă în vremea Marelui Război, recunoaşterea internaţională a Marii Uniri, urmările războiului în societatea românească, istoriografia actului Unirii de la 1918, dar şi noile realităţi geopolitice la 100 de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial.

Tot în cadrul conferinţei au fost lansate şi câteva volume având ca tematică Marea Unire de la 1918 sau contextul istoric al epocii Unirii. A atras atenţia, prin ineditul abordării, volumul istoricului italian Alberto Basciani - „Dificila Unire: Basarabia şi România Mare 1918–1940”, prefaţat de Keith Hitchins, un alt istoric străin interesat de istoriografia românească. De asemenea, de un larg interes s-au bucurat volumele „Unirea Basarabiei cu România în presa vremii. Un studiu de caz: «ziarul Mişcarea»” (Iaşi, 1917-1918), semnat de istoricul ieşean Ion Agrigoroaiei, dar şi volumul „Ziarul «Basarabia» (1906–1907): prima publicaţie periodică a românilor basarabeni”, editat de istoricul basarabean Ion Varta.

Pomeniri

Seria evenimentelor dedicate Centenarului Unirii Basarabiei a continuat marţi, 27 martie, cu un Te Deum oficiat la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, de Înaltprea­sfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi cu o slujbă de pomenire a membrilor Sfatului Ţării, cei care au votat Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918. Unii dintre aceştia sunt înmormântaţi în cimitirele din Iaşi.

Aceste momente au fost precedate de Sfânta Liturghie, săvârşită de IPS Mitropolit Teofan, împreună cu Preasfinţitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului, şi Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.

La Catedrala Mitropolitană din Iaşi, au fost prezenţi, alături de oficialităţile oraşului, şi numeroşi preoţi slujitori, printre care şi cinci preoţi din Mitropolia Basarabiei.

Apoi, pe parcursul zilei, au fost oficiate slujbe de pomenire a fruntaşilor basarabeni ce se odihnesc în cimitirele ieşene: în Parohia Bârnova, la mormântul deputatului Ion Inculeţ, la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial din Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi, la mormintele deputaţilor Atanasie Chiriac şi Teofil Ioncu, în Cimitirul „Podgoria Copou” (din incinta Mănăstirii Copou din Iaşi), la mormântul deputatului Gheorghe Năstase, la Cimitirul „Sfântul Vasile cel Mare” din Iaşi, la mormântul deputatului Vasile Harea.

Tot ieri, în Sala „Vasile Pogor” a Primăriei Iaşi, în prezenţa oficialilor români şi basarabeni, a fost lansată o ediţie filatelică dedicată Centenarului Unirii Basarabiei cu România. De asemenea, tot pentru a marca acest moment, a fost lansat volumul „Iaşii şi Unirea Basarabiei cu România”, semnat de prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei, cunoscut istoric ieşean, născut la Chişinău. Momentul a fost urmat de vernisajul unei expoziţii de fotografie pe tema Unirii Basarabiei. Ziua s-a încheiat cu un spectacol festiv susţinut, în Sala Mare a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, de Corul Madrigal, Corul Marii Uniri al Ateneului din Iaşi, Corul de copii „Angeli” şi Ansamblul etnofolcloric „Ştefan Vodă” din Republica Moldova.

Evenimente pe ambele maluri ale Prutului

Împlinirea unui veac de la primul mare moment al anului 1918 a fost celebrată de ambele părţi ale Prutului. La Botoşani au fost lansate, în premieră editorială, numerele speciale ale revistei „Hyperion” dedicate „Literaturii române dintre Prut şi Nistru”, numere ce cuprind peste 70 de texte semnate de scriitori din Basarabia. În Bacău, în perioada 24-27 martie a avut loc Festivalul „Basarabia”, manifestare ce a inclus proiecţii de film, conferinţe şi expoziţii de fotografie, precum şi plantarea a 100 de pomi, simbol al celor 100 de ani de la Unirea Basarabiei. În Vaslui, municipalitatea a marcat Centenarul Unirii Basarabiei prin tipărirea a 100 de cărţi de istorie, ce vor face parte dintr-o „bibliotecă de istorie naţională”, ce va sta la dispoziţia elevilor vasluieni prin intermediul bibliotecilor şcolare.

Dar cel mai important şi emoţionant eveniment a avut loc în Basarabia, duminică, 25 martie, când Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău a devenit neîncăpătoare pentru cele câteva mii de români de pretutindeni sosiţi la Marea Adunare Centenară.