Anul 2025 a fost declarat Anul Centenar al Patriarhiei Române, fiind anul în care se împlinesc 140 de ani de la recunoașterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (aprilie 1885) și 100 de ani de la ridicarea sa
19 Ian, 2025
x
Anul 2025 a fost declarat Anul Centenar al Patriarhiei Române, fiind anul în care se împlinesc 140 de ani de la recunoașterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (aprilie 1885) și 100 de ani de la ridicarea sa
- prezentare succintă - În istoria poporului român credința în Dumnezeu și manifestările ei, adică viața bisericească sub toate aspectele ei, a generat cea mai mare parte a tezaurului cultural
Unirea tuturor provinciilor istorice româneşti într-un singur stat la 1 decembrie 1918 avea să fie urmată de unirea Bisericilor Ortodoxe din aceste vechi meleaguri româneşti. Şapte ani mai târziu, Biserica
Anul 2025 se arată bogat în evenimente spirituale și culturale, căci Sfântul Sinod al Bisericii noastre l-a închinat Centenarului Patriarhiei Române și duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din
La împlinirea a 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române se vor desfășura pe tot parcursul anului curent mai multe manifestări duhovnicești și comemorative, încununate de sfințirea Catedralei Naționale. Evenimentele organizate în acest an vor fi promovate sub un concept vizual identitar al Centenarului Patriarhiei Române, cu o profundă simbolistică istorică și duhovnicească.
Ca să cunoaștem straturile fondatoare ale Centenarului Patriarhiei Române am căutat articolele de început de an 1925 și 1926 din colecția revistei Sfântului Sinod, „Biserica Ortodoxă Română”. După
Anul 2025 aduce în memoria colectivă importanța generică a unuia dintre cele mai mari evenimente din istoria constitutivă a Bisericii Ortodoxe Române. Comemorarea celor 100 de ani de la înființarea canonică a
Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-au înregistrat evenimente esențiale pentru istoria României și a Bisericii Ortodoxe Române: Unirea Principatelor Române (1859); Războiul de Independență (1877); proclamarea Regatului (1881); obținerea în 1885 a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române; Marea Unire din 1918 și, într-un final, afirmarea unui statut corespunzător Bisericii Ortodoxe Române. În 2025 marcăm 100 de ani de la marele eveniment: ridicarea la rang de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române. Deși evenimentele pe care le evocăm s-au petrecut în secolele 19 și 20, încă din Evul Mediu Ortodoxia românească devenise, potrivit preoților profesori universitari Mihail Săsăujan de la Bucureşti şi Ion Vicovan de la Iași, o mare sprijinitoare a Ortodoxiei din toate țările răsăritene ocupate de otomani, în condițiile în care patriarhiile din Răsăritul Ortodox și țările balcanice, inclusiv Patriarhia Ecumenică, aveau mari dificultăți de organizare și viețuire în spațiul stăpânirii otomane.
În Sala Sinodală din Reședința Patriarhală s-a desfășurat astăzi, 30 septembrie 2024, ședința Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. În cadrul întrunirii, au fost aduse în discuție aspecte privitoare la pregătirea și desfășurarea evenimentelor anului 2025, când se vor împlini 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii noastre și 100 de ani de la ridicarea acesteia la rang de Patriarhie.
Biserica Ortodoxă Română a sărbătorit astăzi, 30 septembrie 2024, împlinirea a 17 ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Daniel în demnitatea de Patriarh. Acest moment a fost marcat la Catedrala Patriarhală din București prin comuniune liturgică și o slujbă de Te Deum săvârșită de Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, la care a participat Preafericirea Sa, împreună cu ierarhi membri ai Sfântului Sinod, reprezentanți ai unor instituții, ostenitori din Administrația Patriarhală și de la Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și credincioși.
La această întrebare putem răspunde pentru că așa ne-am născut, dar vine întrebarea logică, de ce am rămas ortodocși? Iar răspunsul la această întrebare este mult mai nuanțat. Suntem ortodocși pentru c
Peste 20 de mii de persoane defavorizate, precum vârstnici cu pensii mici, familii monoparentale sau cu mulți copii, respectiv șomeri vor beneficia de serviciile băncii de alimente şi ale cantinei sociale ce vor fun
Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat, ieri, proiectul de lege care prevede declararea anului 2025 drept Anul Centenar al Patriarhiei Române. S-au înregistrat 247 voturi „pentru” şi opt ab
De multe ori în spaţiul public se vorbeşte despre Biserica Ortodoxă Română fără o cunoaştere exactă a organizării ei. Pentru a descoperi acest lucru, fiecare dintre noi este doar la un clik distanţă:
În urma analizei actualelor prevederi statutare și regulamentare din Biserica Ortodoxă Română, la Cancelaria Sfântului Sinod s-a constatat că, deși dreptul de devoluțiune (stabilit prin canonul 11 al Sinodului
Măsuri privind hirotonia şi numirea în parohii Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a învățat limpede că „nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl
Împlinirea unui secol și jumătate de la înființarea Sfântului Sinod, organismul central de păstorire a Bisericii Ortodoxe Române, prilejuiește o succintă reconstituire a pașilor făcuți în acest scop,
În zilele de miercuri și joi, 25 - 26 octombrie 2023, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-au desfășurat ședința de lucru
În ziua de marți, 4 iulie 2023, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al
Odată adoptată și intrată în vigoare la 29 martie 1923, Constituția României Mari dezvolta și consolida statutul Bisericii Ortodoxe Române de Biserică dominantă în statul român, unitară structural și aut
Trei instituții credibile în ochii unora, disprețuite de alții. Trei stâlpi ai identității românești dinamice sau trei ancore în mâlul (ne)desprinderii de trecutul totalitar. Trei declinări ale
