Fiecare locaş de cult ortodox poartă numele unui praznic împărătesc, al unei sărbători sau al unui sfânt. Acest eveniment se numeşte cu un termen slavon „hram“ şi biserica îl primeşte odată cu momentul
25 Noi, 2016
x
Fiecare locaş de cult ortodox poartă numele unui praznic împărătesc, al unei sărbători sau al unui sfânt. Acest eveniment se numeşte cu un termen slavon „hram“ şi biserica îl primeşte odată cu momentul
Data trecută am vorbit despre biserica din Gârceni, Vaslui. Nici acum nu părăsim ținutul Gârcenilor, ci tăiem dealurile spre Dumbrăveni, un cătun al comunei, închegat la loc retras, în dumbrava unor codri seculari, spre o altă bisericuță de lemn. Cu o bogăție arhitecturală și picturală cum rar am întâlnit în bisericile de lemn, aceasta este înscrisă în lista monumentelor istorice de categoria A din județul Vaslui.
Ctitorită la 1746, de banul Costachi Lupul, un bogat proprietar vasluian de pământuri al acelei epoci, al cărui conac se găsea chiar în apropiere, biserica de la Obârșeni reprezintă un prototip al artei
Că tandemul pragmatism/estetică a funcționat fără greș în lumea lemnarilor m-a convins, definitiv, biserica din Știoborăni-Solești, județul Vaslui. O ctitorie ce datează din secolul al XVIII-lea și care
Capăt de drum și de lume, sub chip de frumusețe desăvârșită, așa ni se înfățișează Albia Pârveștilor, căușul de sub pădure în care e așezată biserica de lemn. Locul pare ireal. Ca și cum Dumnezeu, în imensa-I bunătate, a croit, la Facerea lumii, și un rai mai mic, aici, la Pârvești, în județul Vaslui.
Rusăieștii, cătun vechi, răzeșesc, azi parte a satului Poduri și al comunei băcăuane cu același nume, se mândresc cu un monument al arhitecturii populare a lemnului: Bisericuța „Sfinții Voievozi”. Înconjurată de vălul dens al pomilor prinși într-un teribil păienjeniș, ctitoria e ca o cetățuie. Îmbrăcată în haină caldă, de bârne, a adăpostit, cu discreție, toată istoria locului.
În mijlocul așezării băcăuane de la Berești-Tazlău, pe un dâmb mai răsărit, ce se uită direct spre albia pârâului Strâmba, a fost ridicată, la 1819, biserica de bârne a satului. Un locaș declarat monument de arhitectură populară încă din 1936, reprezentativ pentru specificul zonei.
Biserica de lemn din Rădăşeni, ctitorită de voievodul Ştefan Tomşa, a primit ieri, 8 septembrie 2015, patru clopote noi. Acestea au fost sfinţite de un sobor de preoţi din comună, după săvârşirea Sfintei
De la înălțimea de 700 m, pe care a fost ridicată în 1848, bisericuța de lemn a fost un martor tăcut, dar atent, al felului în care aici, la Bolătău (județul Bacău), a curs istoria. Toate întâmplările le-a auzit, toate durerile le-a liniștit. Pe cei adormiți i-a primit la adăpost odihnitor, sub streașina sa. Sus, gata să atingă Cerul, singură, dar niciodată uitată - așa a fost mereu.
Nu putem părăsi lunga șerpuire a Colinelor Tutovei fără a trece și pe la Lipova, bătrână așezare băcăuană, pomenită în hrisoave încă dinainte de lunga domnie a lui Ștefan. În satul închegat pe locul unui codru de tei stă și azi în picioare o grațioasă biserică de lemn.
Multe bisericuțe de lemn au adăpostit, prin veacuri, Colinele Tutovei. Scunde, modeste, întruchipate prin modelarea celui mai la îndemână material - lemnul, acestea au adunat laolaltă gânduri și suflete,
Cocoţată pe un platou de sub muntele Lapoş, chiar în coasta Dărmăneştilor (judeţul Bacău), biserica de lemn „Sfinţii Voievozi” e o poveste care nu încetează a se spune. Una despre o mână de ardeleni care au trecut munţii, spre Moldova, aciuându-se sub aceste creste primitoare, şi care au ştiut a se îngriji cum se cade de cele trebuitoare sufletului.
Înconjurată şi acum, ca şi odinioară, de cimitirul satului, bisericuţa de la Cucuieţi (judeţul Bacău), o capodoperă a artei lemnului, se încăpăţânează să rămână în picioare,
Caz aparte de arhitectură eclezială din nordul Olteniei, această elegantă biserică, aflată într-un sat de moşneni de pe Valea Lotrului, se constituie într-un interesant model de stil eclectic al
La Prigoreni, aproape de Târgu Frumos, pe un deal de pe care poţi scruta zările până departe, pe drumul Iaşilor, şade o fragilă bisericuţă de lemn, şubreda urmaşă a celei construite de cronicarul
Un nou popas în lumea veche şi plină de simboluri a lemnului sfinţit. De data aceasta, aproape de Iaşi, la Ciurbeşti, acolo unde sătenii au croit din bârne zdravene, de stejar, o bisericuţă în
Biserica cu hramul „Sf. Mercurie şi Ecaterina“ de la Rădăşeni, una dintre cele mai vechi şi bine conservate biserici de lemn din Moldova, va fi resfinţită duminică, 7 octombrie, după ample lucrări
La Putna, în apropierea celebrei mănăstiri moldave, se află cea mai veche biserică de lemn din România şi din Europa. Un bun preţios al patrimoniului naţional, cu un destin pe cât de
Biserica Sfinţii Mercurie şi Ecaterina, monument istoric din satul Rădăşeni, judeţul Suceava, este una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din Moldova şi chiar din ţară. În ultimii 15 ani a
La Putna, pe tărâmul de legendă al voievodului Ştefan, străbate timpul, într-un anonimat aproape de neînţeles, cea mai veche biserică de lemn medievală din Europa. Uitat complet de autorităţi,
Deşi nici istoricii, nici legendele nu reuşesc să stabilească cu exactitate anul ridicării sale, bisericuţa din Mirosloveşti înfruntă veacurile, veghind apa Moldovei şi spunând celor care vin s-o
