Un vânător ajuns în pustia schitică a Egiptului a întâlnit câţiva călugări care râdeau de parcă ar fi ascultat o anecdotă. Vânătorul a rămas mai mult decât contrariat. Sfântul Antonie s-a apropiat de
Un vânător ajuns în pustia schitică a Egiptului a întâlnit câţiva călugări care râdeau de parcă ar fi ascultat o anecdotă. Vânătorul a rămas mai mult decât contrariat. Sfântul Antonie s-a apropiat de
Singurătatea, solitudinea, însingurarea, distanțarea socială, izolarea, zăvorârea, sihăstria și lista poate continua. Sunt cuvinte care indică, fiecare din ele, cu o nuanță specifică și cu un „gust” ap
Ascetica și mistica monahală fac parte integrantă din spiritualitatea ortodoxă. Ambele s-au dezvoltat în interiorul Bisericii, monahismul devenind o prezență din ce în ce mai clar conturată atunci când
A trece pragul Mănăstirii Văleni din județul Argeș înseamnă să prelungești bucuria oferită de plaiurile subcarpatice argeșene cu aceea de a te afla într-un loc în care rugăciunea și tradițiile culturale
Stavrofora Filofteia Potcoavă, călugăriță care a pribegit ani mulți, a cărei viață a cunoscut adeseori valurile înalte ale mării învolburate, cu ajutorul lui Dumnezeu a trecut biruitoare întru
Stavrofora Filofteia Potcoavă, nepoata părintelui Dumitru Stăniloae, a fost înmormântată luni, 25 noiembrie 2019, la Mănăstirea Țigănești, locul unde s-a nevoit din anul 1974 până la căderea regimului
Discernământul este cea mai înaltă virtute în Ortodoxie. În lipsa lui, atitudinile devin revanșarde, compromisurile sunt lăsate la voia întâmplării, viața duhovnicească se transformă în formalism, iar
După Decretul 410 din 28 octombrie 1959, în obştea Mănăstirii Neamţ au rămas puţini călugări, fiind obligaţi să părăsească mănăstirea. În acea perioadă era vieţuitor în cadrul mănăstirii şi fratel
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei și Exarh patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a binecuvântat cu agheasmă sâmbătă, 16 noiembrie, biserica Schitului
La Mănăstirea „Mihai Vodă” din Turda, județul Cluj, a avut loc joi, 14 noiembrie, sinaxa monahală, în cadrul căreia s-au întâlnit 170 de stareţi, stareţe şi duhovnici de la mănăstirile din Mitropolia
Ucenicul Sfântului Vasile de la Poiana Mărului, Cuviosul Paisie, pomenit astăzi în Biserica Ortodoxă Română, este una dintre cele mai importante personalităţi ale vieţii bisericeşti din secolul al 18-lea,
Mănăstirea Sihăstria a găzduit în zilele de 11 și 12 noiembrie 2019 sinaxa monahală cu stareţii şi stareţele din Arhiepiscopia Iaşilor. Întâlnirea a fost prezidată de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan,
Statornic, harnic, evlavios şi râvnitor în cele ale credinţei, precum şi în ascultările încredinţate în planul activităţilor duhovniceşti, monahale şi administrativ-gospodăreşti, preacuviosul părinte
Deși nu a avut metania la Mănăstirea Neamţ, părintele Tarasie Murgoci s‑a legat, pentru o lungă perioadă, de această lavră, mai întâi în tinereţea sa, la puţin timp după Decretul 410 din anul 1959, și
Am aflat cu întristare de vestea trecerii din această lume a ieromonahului Tarasie Murgoci, viețuitor al Mănăstirii Neamț. Părintele Tarasie face parte din pleiada călugărilor care au cunoscut
După schimbările social-politice din decembrie 1989, viaţa monahală în România și-a reluat cursul, cunoscând un avânt semnificativ. Dacă luăm ca exemplu Arhiepiscopia Romanului și Bacăului,
Ne amintim cu evlavie astăzi, 28 februarie, de Sfântul Cuvios Ioan Casian, când este prăznuit de Biserica Ortodoxă Română. El este monahul care a reușit să lege duhovnicește două lumi, exportând prin limba
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi a săvârșit luni, 25 februarie, slujba Vecerniei și slujba Tunderii în monahism la Mănăstirea Vasiova din
Între monahii Mănăstirii Neamţ s-a numărat, pentru vreo 40 și mai bine de ani, în timpul unei grele perioade de opresiune, și monahul Gherasim Grumăzescu. Născut la 14 august 1921 în localitatea Rădășeni,
În primele veacuri ale istoriei creştine, mărturia pentru Hristos, afirmarea credinţei în El ca Domn şi Dumnezeu atrăgeau după sine, adeseori, moartea martirică. Lumea antică păgână, care nu accepta mărturia despre un Dumnezeu Care S-a făcut om, a suferit, a fost răstignit şi a înviat, precum şi forurile superioare ale statului roman, care îi priveau pe creştini ca pe nişte necredincioşi, duşmani ai statului şi ai tradiţiilor lui, s-au opus cu toate mijloacele răspândirii învăţăturii creştine. În atar condiţii, când apartenenţa la creştinism putea atrage moartea în orice clipă, faptul ca cineva să fie creştin însemna să trăiască cu adevărat doar în vederea vieţii veşnice, adică să trăiască fiind orientat eshatologic.
Despre Sfântul Ioan Casian s-au scris foarte multe lucrări în secolul trecut, nu neapărat datorită importanței sale din punct de vedere monahal, ci în contextul unui studiu riguros, adeseori nu lipsit de