† DANIEL PRIN HARUL LUI DUMNEZEU, ARHIEPISCOPUL BUCUREȘTILOR, MITROPOLITUL MUNTENIEI ȘI DOBROGEI, LOCȚIITORUL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ȘI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE
† DANIEL PRIN HARUL LUI DUMNEZEU, ARHIEPISCOPUL BUCUREȘTILOR, MITROPOLITUL MUNTENIEI ȘI DOBROGEI, LOCȚIITORUL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ȘI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE
„Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema.” Este această scenă, dramatică, tot
Există între colindele românești, pe care le ascultăm cu multă plăcere în această perioadă a anului, unul care începe cu următoarele versuri: „Dacă în fiecare zi, Crăciunul ar veni, ce bucurie ar fi!”
Cum putem trăi în inima noastră marea sărbătoare a Nașterii lui Hristos? „Făcându-I loc în inimă. După cum în Betleem «nu era loc la han», așa și în noi pot fi înghesuite griji, resentimente, stres
Crăciunul este ziua plină de lumină, în care sărbătorim Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos. Fiul lui Dumnezeu născut din veci din Tatăl Se naşte în timp din Preasfânta Fecioară Maria, pentru ca pe noi să ne mântuiască. În fiecare an la 25 decembrie noi prăznuim împărăteşte această mare taină ce ni s-a descoperit în peştera din Betleem, în urmă cu 2.000 de ani: Hristos Domnul, Fiul lui Dumnezeu Cel „născut fără stricăciune din Tatăl mai înainte de veci, şi mai pe urmă din Fecioară întrupat mai presus de fire”, pentru noi Se naşte ca „Prunc Tânăr”, ce este „Dumnezeu, Cel mai înainte de veci”.
Pentru a dărui oamenilor iertarea păcatelor şi viaţa eternă cerească, Fiul veşnic al lui Dumnezeu, Iisus Hristos, coboară din cer, Se zămisleşte, prin lucrarea Duhului Sfânt, din Fecioara Maria şi Se naşte
Crăciunul este ziua în care sărbătorim Naşterea Domnului, adică venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu în chip de Prunc Preasfânt. El Se pogoară printre oameni în peştera smerită din Betleemul Iudeei,
Dacă în lista de prieteni virtuali pe care o avem pe rețelele sociale se află și câteva persoane „certate cu Biserica”, este suficient doar să deschidem pagina sau aplicația respectivă în preajma
Între cele mai populare teme pentru Apologetica Ortodoxă se numără cunoașterea Fiului lui Dumnezeu înomenit. Teologia patristică a adus în acest sens mai multe argumente, menite să întărească în dinamica sa
Afirmaţia din titlu pare la prima vedere o banalitate, dacă plecăm de la premisa că toată lumea ştie că de Crăciun sărbătorim Naşterea Domnului. Însă, dacă adresăm întrebarea: ce sărbătorim de Crăciun?, vom obţine răspunsuri diverse, care ilustrează modul în care se raportează la această sărbătoare oamenii contemporani. Unii o să pună accentul pe masa de Crăciun, alţii pe darurile aduse de Moş Crăciun, iar alţii pe timpul petrecut cu cei dragi de Crăciun.
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia IV, III, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 50 „Nu te întreba: cum a lucrat Duhul Cel Sfânt această zămislire din Fecioară? Dacă
Mai înainte de plecarea pentru ultima oară la spital a părintelui Constantin Galeriu, l-am vizitat acasă, la Sfântul Silvestru. Era așezat în pat, sprijinit de o pernă mare, cu părul ondulat, crescut până la umeri. Lângă el, pe un scaun, profesoara Iulia Chirea citea din psalmii lui David.
Nașterea Domnului este sărbătoarea celei mai mari bucurii oferite de Dumnezeu neamului omenesc - Întruparea Fiului Său, împlinirea Tainei din veci ascunse, singurul lucru nou sub soare. Bucuria nașterii lui Iisus
Naşterea lui Hristos din Fecioara Maria a avut loc în oraşul Betleem în iarna anului 748 de la fondarea Romei, pe când la Roma domnea împăratul Octavian Augustus (31 î.Hr. – 14 d. Hr.), iar în Iudeea
Poetul și jurnalistul Sandu Tudor, viitorul Părinte Daniil de la Rarău, fondatorul Rugului Aprins, avea încă din tinerețe o bună cultură teologică - realitate dovedită constant de scrierile sale. Uneori aspră
Se pare că nu există popor pe faţa pământului care să aibă bogăţia de rânduieli, datini şi obiceiuri creştine legate de sfintele sărbători ale Naşterii Domnului, Anului Nou şi Bobotezei, aşa cum avem
În urmă cu două milenii, Imperiul Roman era condus de împăratul Octavian Augustus, iar în Iudeea stăpânea Irod, ca rege asociat al puterii romane. Acesta era contextul istoric când în cetatea Nazaret din
Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos rămâne una dintre cele mai așteptate și iubite sărbători ale creștinismului. Este o reînnoire a bucuriei, un timp al speranței și al iubirii. Această bucurie vine
În noaptea când S-a născut Pruncul Iisus într-o peșteră lângă Betleem, o ceată de îngeri cânta: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14). Cântarea aceasta ne arată că Naşterea Domnului Iisus Hristos uneşte cerul şi pământul, îngerii şi păstorii, slava lui Dumnezeu şi smerenia Copilului nevinovat, darurile scumpe ale magilor şi sărăcia Mamei-Fecioare.
În primul capitol al Evangheliei după Matei regăsim, în afara genealogiei Mântuitorului Iisus Hristos, o foarte frumoasă descriere a extraordinarei Sale nașteri. „Nașterea lui Iisus Hristos așa a fost: Maria,



