Conferință despre satul românesc la Palatul Patriarhiei

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc ieri, 12 noiembrie, Conferința „Spațiul socio-economic rural. Identitate și unitate națională”. Evenimentul a fost organizat de Patriarhia Română și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din București (ASAS). În deschidere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Satul românesc astăzi: între suferință și speranță”.

În continuare, prof. univ. dr. Valeriu Tabără, pre­ședinte ASAS, a adresat mulțumiri Patriarhului României pentru inițiativa organizării acestui eveniment. „Doresc să vă felicit pentru apropiatul moment de sfințire a unuia dintre cele mai mari obiective de țară: Catedrala Mântuirii Nea­mului. Este o mare realizare și mă bucur că s-a putut finaliza acest obiectiv născut înainte de realizarea Marii Uniri de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918. Catedrala Mântuirii Neamului era absolut necesară pentru România și pentru poporul român. Vă mulțumesc nu numai pentru organizarea evenimentului de astăzi, ci și pentru sprijinul acordat și pentru participarea unui reprezentant al Patriarhiei Române la alte patru evenimente desfășurate la Academia de Științe Agricole și Silvice din București, toate având tematica dedicată Centenarului Marii Uniri și integrării naționale de la 1 decembrie 1918. Toate cele patru evenimente au fost organizate sub egida Academiei Române, a Patriarhiei Române, a Academiei de Științe Agricole și Silvice și a Academiei de Științe Economice din București. [...] Subiectul conferinței de astăzi este, în opinia mea, de maximă importanță pentru ceea ce înseamnă spațiul rural și locuitorii lui în istoria poporului român și pentru ceea ce ar trebui să însemne în continuare pentru viitoarele sute și mii de ani pentru România și națiunea română. Spațiul rural românesc înseamnă, înainte de toate, un patrimoniu existențial pentru națiunea română. Este garantul securi­tății alimentare, furnizorul de hrană”, a spus Valeriu Tabără.

Un cuvânt de deschidere a rostit și acad. Cristian Hera, președinte de onoare al ASAS și președintele Secției de Agricultură și Silvicultură a Academiei Române. „Este un privilegiu, o onoare și o bucurie să particip la această sesiune dedicată spațiului socio-economic rural, inițiată la începutul acestui an aici, la Palatul Patriarhiei, în data de 24 ianuarie. [...] Confe­rința de astăzi, dedicată Centenarului Marii Uniri, își propune mobilizarea cercetătorilor, spe­cia­liștilor, a tuturor celor implicați în legislativul și executivul românesc, și nu numai, pentru creșterea conștiinței ecologice la nivel național și global pentru sistarea agresiunilor la adresa pământului, la adresa vegetației - mai ales a celei forestiere, la adresa spațiului rural, a mediului în care trăim și muncim și la remedierea marilor erori comise din rațiuni excesiv economice, productiviste sau din lăcomie”, a spus acad. Cristian Hera.

Rolul preotului și al familiei sale în emanciparea satului românesc

Prima comunicare științifică a fost susținută de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, cu titlul: „Rolul preotului și al familiei sale în emanciparea satului românesc”. „Întreaga istorie românească, de la început și până în zorii modernității, este o istorie de sate sau parohii și de preoți. Pe tot parcursul acestei istorii, preotul a rămas conducătorul și totodată modelul comunității sătești. Doar în epoca modernă i s-au adăugat învățătorul și diacul, și mult mai târziu ceilalți intelectuali ai satului. Izvoarele istorice, documentele, literatura populară și cultă, iar în ultimele decenii o mulțime de studii științifice și teze de doctorat subliniază rolul incontestabil al preotului în viața satului românesc de-a lungul istoriei sale. [...] Ne referim și la familia preotului pentru că o mulțime de fii de preoți din toate provinciile românești, după studii strălucite, și-au dedicat întreaga viață emancipării satului românesc. Numeroși scriitori, politicieni, economiști, agronomi, medici, profesori și învățători, născuți și crescuți în familii preoțești, au jucat un rol imens la scoaterea din izolare și modernizarea satului românesc, la dezvoltarea învățământului rural, la întemeierea de instituții: dispensare medicale, cămine culturale, atenee populare, biblioteci, coruri și fanfare, echipe de teatru, bănci, instituții de credit, cooperative și altele. [...] Fără a fi încetat vreodată să rămână conducătorul, sfătuitorul, sprijinitorul, împăciuitorul, educatorul, prietenul sau slujitorul enoria­șilor săi, chiar și în perioada comunistă, când activitatea sa a fost nedrept limitată și permanent supravegheată, preotul vremurilor noastre trebuie să fie din nou ceea ce a fost în trecut, un nou Popa Tanda. În satele depopulate, părăsite de ceilalți intelectuali, copleșite de sărăcie, bătrânețe și izolare, preotul trebuie să rămână o lumină, un îndemn și un model pentru satul românesc aflat într-o profundă criză”, a spus ierarhul.

Matricea protectoare a neamului românesc

Cea de-a doua prelegere a aparținut prof. dr. Corneliu Bucur și a avut tema: „Satul românesc - matricea gestantă și protectoare a neamului românesc, chintesența istoriei multimilenare a civilizației sale, expresia sublimă și perenă a identității etno-culturale a poporului român”. „Ceea ce ne-a fundamentat nouă, românilor, dimensiunea existențială a satului românesc și a sistemului de valori pe care le-a generat satul și le-a adus în contemporaneitate, după mii de ani, a fost această copilărie care a germinat structuri fundamentaliste și definitorii pentru modul de a fi al țăranului român și al poporului român in extenso. Dintre acestea, cea mai importantă este legătura fundamentală cu pământul și încadrarea într-o armonie și o simbioză perfectă cu natura divinizată, ale cărei manifestări le percepea țăranul român drept semne ale binecuvântării traiului său de toate zilele. De aceea, își începea munca la ogor, dimineața, prin sfânta cruce, își începea activitățile de peste zi și încheia ziua de muncă mulțumind lui Dumnezeu că i-a oferit prinosul împlinirii cu fericirea zilei respective”, a spus prof. dr. Bucur.

Spațiul rural și satul românesc încotro?

Cea de-a treia comunicare a fost susținută de prof. univ. dr. Valeriu Tabără, care a prezentat în format Powerpoint tema: „În An Centenar 2018 - Spațiul rural și satul românesc înco­tro?”. Președintele ASAS a vorbit despre perspectivele spațiu­lui rural românesc ca spațiu de impor­tanță majoră, problema rurală și dezvoltarea ei, a prezentat situația terenurilor în România anului 2018 și a arătat ce reprezintă spațiul rural pentru țara noastră ca temă și existență. De asemenea, confe­ren­țiarul a elaborat un studiu de caz asupra localității sale natale: comuna Sălciua din județul Alba, situată pe Valea Arie­șului, în depresiunile Munților Apuseni.

La Conferința „Spațiul socio-economic rural. Identitate și unitate națională” au participat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, membri ai Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, protoierei, stareți și starețe din București și din apropierea Capitalei. La final, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a fost proiectat filmul documentar „Muzeul Național al Satului”, realizat de TRINITAS TV. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a anunțat că toate comunicările științifice vor fi publicate într-un volum care va apărea la începutul anului viitor, dedicat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la inițiativa Preafericirii Sale, drept „An omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)”.