Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Conferinţă semestrială de primăvară a clerului la Ploieşti

Conferinţă semestrială de primăvară a clerului la Ploieşti

Un articol de: Arhid. Ştefan Sfarghie - 07 Iun, 2013

Cea de-a doua sesiune a Conferinţei pastoral-misionare semestriale de primăvară a clerului din Arhiepiscopia Bucureştilor, cu tema „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena - promotori ai libertăţii religioase şi susţinători ai Bisericii“, s-a desfăşurat ieri, 6 iunie 2013, la Ploieşti, în Sala Filarmonicii „Paul Constantinescu“.

Conferinţa pastoral-misionară de la Ploieşti a fost prezidată de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi a reunit preoţii şi diaconii din protoieriile Ploieşti, Câmpina, Vălenii de Munte şi Urlaţi, exarhii locali, stareţii şi stareţele de la mănăstirile din judeţul Prahova, clerul de caritate din acelaşi judeţ, precum şi profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti. Cei nouă vorbitori au prezentat sinteze ale referatelor întocmite pentru această întâlnire. Pr. prof. dr. Viorel Ioniţă a vorbit despre „Edictul de la Milano din 313 - toleranţă şi libertate pentru Biserica creştină“. „Deciziile luate de împăratul Constantin cel Mare la începutul secolului IV, decizii cuprinse în Edictul de la Milano, sunt de mare actualitate atât ecumenică, în sensul originar al cuvântului, cât şi din punct de vedere al dialogului interreligios, căci acele decizii acordau libertate religioasă tuturor credincioşilor, indiferent de apartenenţa religioasă“, a spus pr. prof. dr. Viorel Ioniţă.

Pr. prof. dr. Emanoil Băbuş a prezentat referatul „Creştinismul în contextul politicii religioase constantiniene dintre anii 324 şi 337“, în care a arătat că împăratul Constantin va duce o nouă politică marcată de gândirea sa creştină. „Din acest moment, sistemului care se prăbuşeşte, cel al imperiului ostil creştinismului, Licinius fiind ultimul său reprezentant, îi urmează o dinastie aducătoare de pace, care împărtăşeşte încă de la început credinţa creştină. Numai simpla convertire a împăratului, care a precedat condamnarea oficială a păgânismului, a plasat Biserica în centrul vieţii imperiului“, a arătat părintele profesor.

În continuare, pr. conf. dr. Daniel Benga a susţinut referatul intitulat „Constantin cel Mare şi Simbolul de credinţă de la Niceea (325)“, arătând maniera în care împăratul a lucrat definitoriu la crearea textului Crezului. „Crezul este darul Sfântului Împărat Constantin cel Mare făcut Bisericii în urmă cu 1.700 de ani. Înainte de a fi redactat cu cerneală şi confirmat de împăratul Constantin cel Mare, Simbolul a fost scris cu sângele martirilor şi al mărturisitorilor, care, prin viaţa lor, confirmaseră deja ceea ce sinodalii niceeni au fixat în scris până la sfârşitul veacurilor“, a spus părintele Daniel Benga.

În cadrul conferinţei, pr. prof. dr. Adrian Gabor a prezentat referatul „Aspecte ale legislaţiei constantiniene privind starea moral-socială şi asistenţa socială a Bisericii (306-337)“. „Niciodată o religie nu a beneficiat de un asemenea arsenal legislativ, coerent şi structurat, destinat să uşureze răspândirea credinţei şi unitatea Bisericii“, a spus părintele profesor.

Pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu a prezentat tema „Actualitatea politicii religioase a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena - libertatea religioasă azi“. „Convertirea lui Constantin cel Mare întâmplată în imediata proximitate a luptei de la «Pons Milvius», 28 octombrie 312, şi Edictul de la Milano din februarie 313 au marcat definitiv evoluţia spirituală a lumii romane, prefigurând naşterea şi dezvoltarea civilizaţiei şi culturii europene“, a spus pr. Constantin Pătuleanu.

Pr. prof. dr. Constantin Necula a prezentat referatul „Dezvoltarea vieţii liturgice în timpul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena“, în care a arătat că „formele cultului, puţine şi modeste în ritual şi fast, se îmbogăţesc cu altele noi, care aveau scopul de a-i spori frumuseţea şi fastul şi de a exprima, în acelaşi timp, noile sentimente de bucurie şi de jubilare pentru biruinţa definitivă a religiei creştine“.

Arhim. lect. dr. Veniamin Goreanu a vorbit auditoriului despre „Legislaţia bisericească în timpul Sfântului Constantin cel Mare (Sinoadele de la Ancyra - 314, Neocezareea - 315 şi Sinodul I Ecumenic - 325)“. „Analizând legislaţia bisericească din această perioadă, constatăm că a fost una bogată, care a stat la baza viitoarelor legiuiri locale, fundamentând organizarea instituţională a Bisericii şi favorizând răspândirea şi afirmarea învăţăturii creştine în întreaga lume“, a spus arhim. Veniamin Goreanu.

Arhim. Timotei Aioanei a vorbit despre „Evlavia şi cinstirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena de către Biserică“, precizând că „numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena sunt foarte populare şi cunoscute nu doar în spaţiul ortodox, ci şi al întregii lumi creştine. Sfântul Împărat Constantin a fost cunoscut şi numit în istorie ca fiind «Mare», acest epitet nefiind acordat în mod gratuit de istoriografi, ci el corespunde unor realităţi evidente“, a arătat arhim. Timotei Aioanei.

Arhim. dr. Policarp Chiţulescu a prezentat referatul cu titlul „Reprezentări ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în vechea cultură românească - texte şi imagini“. „Spaţiul românesc este direct legat de persoana Sfântului Constantin, prin implicarea şi prezenţa acestuia în teritoriile bizantine de la Dunăre şi Marea Neagră. În Ţările Române, evlavia faţă de Sfinţii Constantin şi Elena va lua amploare abia în secolul al XVII-lea, impunând chipul celor doi monarhi în societatea românească sub diferite forme artistice“, a spus arhim. Policarp Chiţulescu.