Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Şedinţă de lucru a Sinodului Mitropoliei Clujului, Maramureșului şi Sălajului

Şedinţă de lucru a Sinodului Mitropoliei Clujului, Maramureșului şi Sălajului

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Știri
Un articol de: Darius Echim - 22 Iunie 2022

Ierarhii din Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului s-au întrunit luni, 20 iunie, în ședință de lucru, la reședința mitropolitană din Cluj-Napoca, sub preșe­dinția Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

La şedinţă au participat, alături de IPS Mitropolit Andrei, și ceilalți membri ai Sinodului mitropolitan: Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, Prea­sfințitul Părinte Benedict Bistri­țeanul, Episcopul-vicar al Arhi­episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului, și Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereul-
vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.

Printre subiectele aflate pe ordinea de zi, în cadrul întâlnirii au fost discutate și analizate probleme de ordin misionar-pastoral, cultural, social-filantropic şi administrativ, care privesc viața bisericească din cuprinsul mitropoliei.

S-a luat act de înființarea a două noi mănăstiri în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului: Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” de la Dej și Mănăstirea „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Legii, comuna Geaca.

Au fost discutate și analizate aspecte legate de proiectele de texte liturgice întocmite în vederea canonizării părintelui profesor Liviu Galaction Munteanu, mărturisitor şi pătimitor al închisorilor comuniste, pentru cauza catehizării tineretului. În ședința de lucru din 25 februarie 2021, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis începerea demersurilor de canonizare a unor mărturisitori și mari duhovnici misionari români perse­c­utați sau martirizați de regimul comunist. Aceștia vor fi canonizați în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885) și a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925).

Liviu Galaction Munteanu s-a născut la 16 mai 1898, într-o familie de învăţători, fiind originar din localitatea Cristian, judeţul Braşov. S-a format la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov şi la Institutul Teologic-Pedagogic din Sibiu, apoi la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, unde a obţinut şi doctoratul. La 17 februarie 1927 a fost hirotonit preot, de Episcopul Nicolae Ivan, care l-a numit profesor la Academia Teologică din Cluj, ajungând titularul cursului de Noul Testament, duhovnic, apoi rector al instituţiei. În anul 1958 a fost numit vicar administrativ, de către Episcopul Teofil Herineanu, care avea un proiect de relansare a catehizării în Eparhia Clujului. Pr. Galaction Munteanu a întocmit o programă pentru catehizarea copiilor şi adulţilor, care l-a adus în atenția Securității. A fost anchetat, iar în 1959 condamnat la opt ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale”. A fost închis în penitenciarele Aiud şi Gherla. A murit în 8 martie 1961, la închisoarea Aiud, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus de regimul comunist.