Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Sfântul Sinod s-a întrunit în şedinţă de lucru

Sfântul Sinod s-a întrunit în şedinţă de lucru

Un articol de: Arhid. Ştefan Sfarghie - 20 Iun, 2019

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s‑a întrunit miercuri, 19 iunie 2019, în şedinţă de lucru, în Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Lucrările Sfântului Sinod au debutat cu slujba de Te Deum, oficiată în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul Reşedinţei Patriarhale de Preasfinţitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu‑vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.

În deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod, Patriarhul României a evidenţiat importanţa acestei şedinţe din punct de vedere liturgic. „Au fost propuse spre aprobare Sfântului Sinod texte liturgice, slujbe şi acatiste care se referă la 11 sfinţi, majoritatea fiind daco‑romani. Avem pe ordinea de zi de aprobat textul Acatistului Sfântului Cuvios Teoctist (3 septembrie), textul Slujbei şi Acatistului Sfinților Mucenici Montanus preotul şi soţia sa Maxima (26 martie), textul Slujbei Sfântului Mucenic Dasie (20 noiembrie), textul Slujbei Sfântului Mucenic Hermes (31 decembrie), textul Slujbei Sfinților Mucenici Ermil şi Stratonic (13 ianuarie), textul Slujbei Sfântului Sfinţit Mucenic Efrem, Episcopul Tomisului (7 martie), textul Slujbei Sfântului Sfinţit Mucenic Irineu, Episcop de Sirmium (6 aprilie), textul Slujbei Sfinților Mucenici Maxim, Cvintilian şi Dadas din Ozovia (28 aprilie), textul Slujbei Sfinților Mucenici Nicandru şi Marcian (8 iunie), textul Slujbei Sfântului Mucenic Lup (23 august), textul Slujbei Sfinților Mucenici Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul şi Venust (21 august). Iată că aceste slujbe ale sfinţilor majoritari daco‑romani sunt de o mare importanţă, deoarece ei nu aveau slujbă în cărţile de cult, în Minee. Aceasta este pentru noi o foarte mare bogăţie”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a spus că pe ordinea de zi se află un referat care precizează stadiul actual al întocmirii Catalogului general al Sfintelor Moaşte din Patriarhia Română, precum şi două regulamente care trebuie aprobate: Regulamentul Organismelor Centrale ale Bisericii Ortodoxe Române, înaintat de Comisia pentru statut şi regulamente, şi Regulamentul administrării bunurilor bisericeşti, înaintat de aceeaşi comisie. „Aceste regulamente sunt în general cunoscute, dar textele mai vechi au fost adaptate, completate şi mai ales motivate prin trimiteri la sfintele canoane, la Statutul Bisericii noastre şi la tradiţia sinodală ortodoxă română. Avem de‑a face aici cu o continuitate, cu o înnoire şi adaptare la contextul pastoral şi social de astăzi. Aceste regulamente au fost de mare folos, mai ales în timpul perioadei comuniste, pentru că, împreună cu Statutul, ele au fost un sprijin pentru organizarea vieţii Bisericii şi o continuitate a Bisericii, care a trecut printr‑un regim foarte ostil. S‑a avut în vedere şi armonizarea regulamentelor cu Statutul Bisericii Ortodoxe Române, care a fost recunoscut de Guvernul României şi care este o bază pentru organizarea şi buna funcţionare a Bisericii noastre”, a arătat Patriarhul României.

Preafericirea Sa a amintit în cuvântul de deschidere şi de referatul Sectorului relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bisericeşti externe al Administraţiei Patriarhale, privind vizita în România a Papei Francisc, care a cuprins vizitele la Palatul Patriarhiei şi la Catedrala Mântuirii Neamului. Tot pe ordinea de zi au fost şi referate privitoare la acordarea rangului de arhimandrit mai multor preacuvioşi părinţi protosingheli din cadrul unor eparhii ale ţării, precum şi referatul Sectorului teologic‑educaţional al Administraţiei Patriarhale privind organizarea Întâlnirii Internaţionale a Tineretului Ortodox, ediţia a 7‑a, în anul 2020, la Timişoara. „De asemenea, vor fi şi unele aspecte legate de diaspora română, unde avem activităţi deosebite, pe care ierarhii noştri dinamici le desfăşoară. Pe ordinea de zi mai avem şi unele referate privind întâlnirea pictorilor şi a unor reprezentanţi din Comisia de pictură bisericească şi ai sectoarelor de patrimoniu şi pictură bisericească din ţară, care a avut loc recent la Patriarhia Română”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l‑a invitat pe Preasfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, să susţină meditaţia duhovnicească, intitulată „Arhiereul - păstorul şi veghetorul sufletelor noastre”. „Realitatea slujirii episcopului a fost dintotdeauna legată de calitatea lui de păstor‑părinte care veghează asupra turmei sale duhovniceşti, conducând‑o la mântuire. El are o funcţie paternă, de supraveghere, de păstor, întemeiată pe cea a lui Hristos, care este singurul Mare Păstor. Sensul adevăratei paternităţi spirituale este acela de «a da viaţă», iar cel al adevăratei calităţi de fiu este acceptarea liberă a faptului că propria noastră existenţă este un exerciţiu al relaţionării în care se permite fluxul iubirii dintre fiu şi părinte şi invers. Sfântul Apostol Pavel este categoric în ceea ce îi învaţă pe corinteni: «Căci de aţi avea zeci de mii de învăţători în Hristos, totuşi nu aveţi mulţi părinţi. Căci eu v‑am născut prin Evanghelie în Iisus Hristos» (I Corinteni 4, 15) (...). Paternitatea duhovnicească constă în a împărtăşi ceea ce este dăruit de Dumnezeu. Numai cel ce a primit poate să dea şi celorlalţi şi nu dă celorlalţi decât ceea ce a primit el însuşi de la Dumnezeu. Mântuitorul Iisus Hristos este modelul desăvârşit al paternităţii duhovniceşti, pentru că El dăruieşte nu numai ceea ce are de la Tatăl (Ioan 14, 9), ci Se dăruieşte şi pe Sine, ca hrană, ucenicilor Săi”, a evidenţiat Preasfinţia Sa.

Ierarhii membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s‑au întrunit apoi pe comisii sinodale, în vederea întocmirii referatelor privind problemele repartizate: Comisia pastorală, monahală şi socială; Comisia teologică, liturgică şi didactică; Comisia canonică, juridică şi pentru disciplină şi Comisia pentru comunităţi externe, relaţii interortodoxe, intercreştine şi interreligioase.