Sfințirea raclei cu moaștele Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit astăzi, 4 iunie, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, racla de lemn și trei icoane relicvar care adăpostesc cinstitele moaște ale Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea, canonizată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2025.

Această rânduială prefațează proclamarea locală a canonizării Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea și a Sfintei Cuvioase Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, eveniment ce va avea loc vineri, 5 iunie, la așezământul monahal din județul Ilfov, unde au viețuit cele două sfinte.

După săvârșirea slujbei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt în care a pus în lumină câteva coordonate din viața Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea: „Am avut bucuria să sfințim racla Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea, împreună cu trei icoane relicvar, purtătoare de sfinte moaște ale Sfintei Cuvioase Elisabeta, care vor fi dăruite unor unități bisericești. Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea s-a născut în anul 1970 în localitatea Moldova-Sulița din județul Suceava și a trecut la Domnul în anul 2014, la vârsta de 44 de ani. Aceasta a dus o viață aspră de nevoință, a intrat în obștea Mănăstirii Pasărea la 16 ani, în 1986. În 1990 a primit la tunderea ca rasoforă numele de Elisabeta de la părintele arhimandrit Macarie Ioniță, duhovnicul Mănăstirii Pasărea. În 1996 a plecat la Ierusalim, unde a fost cântăreață la strană și a avut grijă de așezământul românesc de acolo ca paracliser. 

În 2003 s-a întors în țară și a pustnicit în Muntele Giumalău din județul Suceava până în anul 2006, când s-a întors la Mănăstirea Pasărea și a primit schima mare. Și-a petrecut viața sa în rugăciune și în smerenie și a trecut la cele veșnice în data de 5 iunie 2014. De aceea, în ziua de pomenire a ei în calendar, va avea loc la Mănăstirea Pasărea proclamarea locală a canonizării Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea, care va fi făcută împreună cu proclamarea canonizării Sfintei Cuvioase Filofteia”.

De asemenea, Preafericirea Sa a subliniat și câteva aspecte ale celeilalte sfinte a cărei proclamare locală a canonizării va avea loc în aceeaşi zi, Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica: „Se chema Floarea Antonescu și era dintr-o familie boierească. După ce a devenit văduvă, a intrat la Mănăstirea Pasărea, unde Sfântul Calinic de la Cernica a construit o biserică mare cu hramul «Sfânta Treime», și a recomandat maicii sale să devină monahie. Biserica pe care a făcut-o Sfântul Calinic de la Cernica la Mănăstirea Pasărea este mai mare decât însăși biserica pe care a construit-o el la Mănăstirea Cernica. Mănăstirea Cernica are, deci, o biserică mai veche, «Sfântul Nicolae» din ostrov, și apoi Biserica «Sfântul Mare Mucenic Gheorghe», construită din inițiativa și cu sprijinul Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica. Această coincidență a zilei de proclamare a celor două cuvioase maici de la Pasărea arată că în diferite timpuri Dumnezeu a sfințit viața celor care L-au căutat pe El și au împlinit voia Lui în viața lor. Sfânta Cuvioasă Filofteia a trecut la Domnul în anul 1833, în același an ca și Sfântul Serafim de Sarov, iar Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea a trecut la Domnul în anul 2014, la vârsta de 44 de ani, deci a fost contemporană cu majoritatea celor care sunt astăzi în viață”.

La această slujbă au luat parte toți membrii Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhi­episcopiei Bucureștilor, care au trecut și s-au închinat sfintelor moaște și icoanelor relicvar cu fragmente din moaștele sfintei.

Racla din lemn în care au fost aşezate cinstitele moaşte ale Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea a fost oferită de Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului. Maicile ostenitoare în atelierul de broderie al Mănăstirii Copou din Iaşi, condusă de stareţa stavroforă Maria Magdalena Vrânceanu, au realizat acoperământul brodat. Monahia Loida Iovănesc, stareța Mănăstirii Sita Buzăului din județul Covasna, a oferit acoperămintele de pânză care îmbracă sfintele moaște.