Bibliotecile românești din diaspora iau amploare

De Ziua Internațională a Cărții și Bibliotecarului, 23 aprilie, Biblioteca Națională a României a organizat dezbaterea „Bibliotecile româneşti din diaspora”, la care au participat invitați din țară și de peste granițe. Evenimentul a fost hibrid, permițând accesul atât fizic, în Sala „Doinea Cornea” a bibliotecii, cât și online, prin zoom.

Ne dorim ca prin acest eveniment să promovăm lectura în limba română, înţelegerea rolurilor esenţiale ale bibliotecarului şi ale educatorului ca mediatori şi pedagogi în comunitate și promovarea exemplelor de bune practici”, a spus Gabriela Nicolescu, reprezentanta Bibliotecii Naționale a României, moderatoarea discuțiilor.

Vorbitorii s-au concentrat asupra modului prin care bibliotecile organizate de români în diaspora contribuie la învățarea și neuitarea de către copii și tineri a limbii materne, a însușirii culturii române, fiind subliniat că trebuie să fie contracarat fenomenul prin care unele familii de români aleg să vorbească acasă în limba țării în care trăiesc, în detrimentul limbii materne. S-au enunțat și idei despre rolul benefic al spațiilor de lectură și învățare care devin centre de socializare și cunoaștere mai bună între români.

Rețeaua „Biblioteca Prichindeilor”

Ana Răduleț, fondatoarea impresionantei rețele Biblioteca Prichindeilor, a organizat prima bibliotecă românească la Praga, acolo unde trăiește de câțiva ani. Când a dorit să-i citească propriului copil povești în limba română, a văzut că nu are suficiente cărți. „La început, copiii comunității noastre nici nu-și puteau imagina că ar putea să se joace între ei vorbind în limba română, dar ulterior au căpătat curaj și o mare încredere în sine”, a spus Ana Răduleț. În prezent, sunt aproape 30 de astfel de biblioteci în țări europene unde trăiesc români și de unde pot fi împrumutate cărți în limba română. Voluntariatul mămicilor este de bază în acest demers. „Pentru adulți am creat librăria «Diaspora citește», unde avem cărți ale autorilor români, atât în limba română, cât și traduși în alte limbi, iar de aici livrăm volume către românii din toată Europa”, a mai precizat Ana Răduleț.

Elena Stanci a povestit despre experiența de a deveni bibliotecar fără voie, după ce a fondat filiala din Londra a Bibliotecii Prichindeilor, care cuprinde în jur de 1.000 de titluri în română. Tânăra mamă, fostă profesoară de limba română înainte de a emigra, a făcut apel la implicarea mai multor părinți din comunitate.

„Badea Cârțan” transportă cărți românești în lume

Marian Manolache, fondatorul programului „Badea Cârţan”, derulat prin Asociaţia VolunDar, a povestit despre activitatea de colectare a cărților în limba română, prin donații și achiziții sponsorizate, și transportarea lor în diaspora.

Eliza van Peppen, profesoară de spaniolă și franceză la un liceu din Amsterdam, Olanda, se implică voluntar sâmbăta și duminica în cadrul programelor Şcolii Românești, învățându-i pe micii români limba maternă.

Profesorul Lucian Pricop, de la Facultatea de Litere a Universității din Bucureşti, s-a referit la necesitatea ca în diaspora copiii și tinerii să aibă acces la lecturi în limba română din autori recunos­cuți pentru valoarea scrisului lor.

Tabita Chiriță, fostă anagajată a Bibliotecii Naţionale a României, a fost invitată să aducă unele precizări referitoare la catalogul online al bibliotecii și la descoperirea autorilor români și a operelor lor din toate țările.

Prezentă la evenimentul din București, jurnalista Amorena Minculescu, de la ziarul românesc „Observatorul” din Canada, s-a referit la îmbucurătoarele inițiative din ultimii ani în cadrul cărora se fac schimburile de carte dintr-un spațiu în altul, spre folosul românilor.