Expoziție dedicată lui Mihnea Berindei, la Iași

La Muzeul Național al Literaturii Române din Iași a fost vernisată, recent, expoziția „Mihnea Berindei, o figură marcantă a exilului democratic de la Paris (1977-1989)”, curatoriată de Nicoleta Șerban, expert în cadrul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, şi care valorizează documente din fondul „Mihnea Berindei” constituit la Arhivele Naționale Iași. „Expoziția reflectă activitatea din exil a lui Mihnea Berindei, dar și parcursul său profesional”, a spus Nicoleta Șerban. 

Panourile expuse reflectă activitatea de istoric specializat în istoria Imperiului Otoman a lui Berindei, acțiunile sale în cadrul Ligii pentru apărarea drepturilor omului, care a funcționat la Paris și al cărei secretar a fost, eforturile de apărare a disidenților anticomuniști din România, extrase din presa occidentală privitoare la regimul Ceaușescu, exemple din corespondența acestuia cu Radio Europa Liberă, documente legate de demolările din București și din satele românești, în perioada „febrei” sistematizării. „Expoziția propune o imagine despre o Românie pe care noi doar am trăit-o sau am cunoscut-o foarte puțin. Fondul «Mihnea Berindei» e un munte de informații. Sunt mii și mii de pagini de corespondență - de la președintele american până la cel francez, de la partidele politice de stânga, la sindicate europene care încearcă să-l convingă pe Ceaușescu, care-i pun întrebări lui Ceaușescu despre soarta unor persoane fie închise în pușcării, fie aflate în atenția Securității. E o arhivă complexă, care arată cât de mare a fost efortul lui Mihnea Berindei în democratizarea României”, a apreciat arhivistul Cătălin Botoșineanu, cel care a inventariat fondul „Mihnea Berindei” aflat la Arhivele ieșene.

Cu această ocazie au fost readuse în discuție importanța arhivelor, subiect aproape tabu pe agenda publică românească, după cum a atras atenția Cătălin Botoșineanu: „Noi avem astăzi arhive pentru că ne imaginăm că ele se constituie de la sine sau că se aplică o lege. Nimic mai fals. În România, istoria arhivelor este una a distrugerilor, a pierderilor și a dezinteresului. Ceea ce avem e ca urmare a dedicării unor oameni, nu pentru că s-a aplicat legea. Este și cazul fondului «Mihnea Berindei»”. Stabilit în Franța din 1970, Mihnea Berindei (1948-2016) a salvat mulți intelectuali terorizați de regimul Ceaușescu. După 1989, prin relațiile cu presa și cu cercurile înalte de putere de la nivel internațional, a contribuit la democratizarea României și la aderarea țării la structurile europene.