Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Teatrul Național, mai sărac fără Marin Moraru

Teatrul Național, mai sărac fără Marin Moraru

Galerie foto (6) Galerie foto (6) Cultură
Un articol de: Dan Cârlea - 23 August 2016

Un om cuminte, cu un umor natural, un profesionist desăvârşit, un actor minunat, în care s-au împletit atât de bine talentul cu pregătirea, un om care nu a avut cuvinte urâte despre nimeni şi faţă de care nu are nimeni de spus nimic rău – cam așa poate fi caracterizat, pe scurt, Marin Moraru, unul dintre actorii generaţiei de aur.

Iată că la scurt timp de la trecerea la cele veșnice a lui Radu Beligan, și Marin Moraru a părăsit, duminică, această lume, la vârsta de 79 de ani. Gândindu-ne la relația profesională a celor doi giganți ai teatrului românesc, ne vine imediat în minte savuroasa punere în scenă a piesei „Take, Ianke şi Cadîr”, unde Moraru, Beligan şi Dinică (trecut și el la veșnicie) au avut interpretări memorabile.

Născut în ianuarie 1937, la Bucureşti, Marin Moraru a studiat actoria la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” (IATC) din Capitală şi a absolvit, în anul 1961, la clasa Dina Cocea. Ca examen de diplomă a avut rolul Agamiţă Dandanache din piesa lui Caragiale, „O scrisoare pierdută”. După terminarea facultăţii a jucat pe mai multe scene: la Teatrul Tineretului (1961-1964), la Teatrul de Comedie (1965-1968), laTeatrul „Lucia Sturdza Bulandra” (1968-1971) şi la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale” (1971-1974).

Timp de șase ani, Marin Moraru a fost şi conferenţiar universitar, la IATC Bucureşti, între 1974 şi 1980, împărtăşind studenţilor din experienţa şi talentul său. Din anul 1980 a revenit pe scena Teatrului Naţional „I.L. Caragiale”, iar din 2002 a fost societar de onoare al acestuia. În anul 2009, artistul a primit Premiul Gopo, al Asociaţiei pentru promovarea Filmului Românesc, în cadrul celei de a treia ediții, pentru întreaga carieră şi Premiul de Excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Transilvania, TIFF 2015, pentru întreaga activitate.

Dintre rolurile jucate în piese de teatru amintim: „Chiriţa în provincie”, de Vasile Alecsandri, „Troilus şi Cresida”, de W. Shakespeare, „D’ale carnavalului”, de I.L. Caragiale, „Nepotul lui Rameau”, de Diderot, „Ultima oră”, de Mihail Sebastian, „O noapte furtunoasă”, de I.L. Caragiale, „Gaiţele”, de Alexandru Kiriţescu, „O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale, „Aşteptându-l pe Godot”, de Samuel Beckett, „Take, Ianke şi Cadîr”, de Victor Ion Popa, „Egoistul”, de Jean Anouilh, „Femeia îndărătnică”, de W. Shake­speare.

Marin Moraru a avut un cuvânt important de spus și în filmografie, jucând alături de alţi „monştri sacri”. Probabil cu toţii ni-l amintim în „Toamna bobocilor” (1975), în „Haiducii” (1966) sau în „Operaţiunea Monstrul” (1976), film în care a oferit momente de neuitat, alături de regretatul Toma Caragiu.

Mai multe personalităţi au ţinut să aducă un omagiu actorului Marin Moraru, iar din cuvintele acestora se vede cum rămâne marele artist în amintirea celor care l-au cunoscut, atât în ceea ce privește activitatea sa profesională, cât şi latura sa umană. „O să mi-l amintesc ca pe un mare actor, cel mai mare actor pe care l-am avut în ultima perioadă. Era un actor uriaş şi pot să mai spun că pleacă fără urmaşi, adică (...) este unic şi irepetabil. Nu poate fi nimeni ca Marinuş. Am avut cinstea, onoarea, bucuria să joc cu el în câteva seriale de televiziune la postul Acasă (...) Era un om de o căldură şi de o cumsecădenie rar întâlnite. Nici nu mai găseşti aşa ceva. Mi-aduc aminte că a fost foarte marcat când a murit Dinică şi, tăcând aşa la un moment dat, a zis «Ce vrei, dragă? Viaţa merge înainte». Aşa zic şi eu acum: «Viaţa merge înainte»”, a afirmat actorul Florin Zamfirescu, citat de Agerpres.

Odată cu moartea lui Marin Moraru „a plecat un actor şi un om de geniu. Nu există cuvinte...a plecat un actor şi un Om de Geniu! Marin Moraru. Dumnezeu să-l odihnească. Marinuş...“, a scris actriţa Oana Pellea pe pagina sa de Facebook, adaugând şi un citat al actorului: „Nu mi-e frică de moarte, ci de pragul acela. (…) Nu mi-e frică decât de o boală urâtă, care nu se mai termină. Sunt curios să văd ce e dincolo, pentru că sunt sigur că dincolo este cunoaşterea totală şi nemărginirea” - Marin Moraru.

Şi actriţa Florina Cercel, care în viaţa de dincolo de scenă era prietenă cu Marin Moraru de 20 de ani, a declarat, pentru Agerpres, că, după aflarea veştii despre decesul acestuia, se află „sub imperiul unei profunde dureri“: „Sunt încă sub imperiul unei profunde dureri, pentru că ştiam de boala sa, (...) dincolo de scenă, noi am fost foarte buni prieteni, în ultimii 20 de ani. Am jucat împreună, am făcut călătorii împreună, revelioane, ne-am distrat, am glumit. Vestea bolii lui a fost un trăsnet pentru mine“, a spus Florina Cercel.

Corpul neînsufleţit al regretatului actor va fi depus, în această seară (23 august), la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou, iar pe 24 august, între orele 10:00 și 13:00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional, după cum au anunţat reprezentanţii TNB. Fie ca Bunul Dumnezeu să îl odihnească în pace!