Universitatea din București (UB) pune la dispoziția cercetătorilor și cadrelor didactice o nouă resursă utilă în raportarea rezultatelor cercetării: Platforma Focus pentru înregistrarea, arhivarea și
O normalitate molipsitoare: iară și iară, să punem început bun!
„Niciodată nu este prea târziu pentru a pune început bun”, spunea părintele Ilie Cleopa, cel devenit Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, pentru vrednicia sa. Iar îndemnul său vine pe firul învățăturilor Sfinților Părinți, în lupta pentru câștigarea smereniei și combaterea deznădejdii, pe calea mântuirii.
Sfântul Grigorie Palama menționează că „orice vreme este potrivită a pune început bun pentru petrecerea spre mântuire. Așa a grăit și marele Pavel: «Iată acum vreme potrivită, iată acum ziua mântuirii» (II Corinteni 6, 2)”. În același spirit, părintele Zaharia Zaharou amintea că „lui Dumnezeu Îi place foarte mult atunci când Îi cerem să punem început bun. Și desăvârșirea constă în a pune început bun în fiecare zi și în fiecare ceas”.
De asemenea, Sfântul Porfirie Kavsokalivitul leagă sfatul de a pune un început bun de slujirea specifică fiecăruia, la locul de muncă: „În munca voastră, oricare ar fi ea, puteți să deveniți sfinți. Prin blândețe, răbdare și iubire. Să puneți în fiecare zi un început nou, o nouă dispoziție, cu înflăcărare și iubire, rugăciune și tăcere”. Recomandarea aceasta este foarte profundă și foarte puternică, fiind foarte utilă și în profesia de dascăl. A porni în fiecare zi la drum cu entuziasm, cu suflu nou de răbdare și înțelegere pentru fiecare copil în parte, este o datorie de onoare a fiecărui cadru didactic și, cu atât mai mult, a unui profesor de religie.
De unde putem lua această putere? Cum să trecem peste inconvenientele vremii (și ale țării, ale sistemului), încât să ajungem în fața copiilor cu un zâmbet sincer, reinventat zi de zi? Desigur, din puterea lui Dumnezeu, prin harul Său care acoperă tot răul, precum neaua care încă mai cade. Apoi, cum să ne manifestăm acest elan sufletesc?
Una dintre modalitățile cele mai accesibile și cu efecte surprinzătoare este adresarea frecventă de cuvinte încurajatoare copiilor, fie ca stimulent pentru a participa activ la oră, fie după îndeplinirea unei sarcini de lucru. Mărturisesc că mă bucur de fiecare dată când întâlnesc pe vreo rețea de socializare sau grup de profesori liste de asemenea încurajări (care primesc multe like-uri de la colegi și de la părinți), pentru a-mi reaminti cât sunt de valoroase pentru elevi, dar și pentru a le diversifica în practica ulterioară: „Te descurci de minune/foarte bine/excelent!”; „Ești foarte creativ!”; „Bravo!”; „Continuă tot așa!”; „Ce idee deosebită/minunată!”; „Te-ai pregătit foarte bine!”; „Este un răspuns excelent!”; „Mă bucur că te-ai exprimat atât de clar/frumos/corect!”; „Apreciez efortul tău!” ș.a.m.d.
Totodată, utilizarea concretă a acestor cuvinte încurajatoare, „fără zgârcenie”, la momentul potrivit, ajută la păstrarea stării de bine a elevilor și le insuflă și lor entuziasmul pentru învățătură. Desigur, sunt multe alte modalități prin care ne putem exprima entuziasmul în exercitarea profesiei noastre, așa încât acesta să devină o normalitate molipsitoare pentru copii și pentru colegii noștri din școală. Spre exemplu, alternarea tipurilor de sarcini de lucru, ieșirea din rutină prin utilizarea de metode și mijloace didactice noi, dispunerea băncilor elevilor în forme variate (semicerc, grupate pentru lucru în echipă etc.), alternarea modalităților de evaluare și utilizarea metodelor complementare de evaluare (portofoliul, proiectul, investigația ș.a.). Însă, în primul rând, contează însuflețirea cadrului didactic atunci când predă, ca și atunci când explică, și uneori când repetă explicațiile, de câte ori este necesar... Și totul realizat cu o ținută morală impecabilă, cu demnitate și pasiune!
Important este să o luăm mereu de la capăt, indiferent de provocări și poticneli, cerând ajutorul Domnului pentru a pune continuu început bun. Și, fiind la începutul Anului Nou, ne bucurăm de urările tradiționale, care ne umplu sufletele de speranță:
„Orișiunde vă veți duce
Scut să vă fie Sfânta Cruce
Să vă știm și să ne știți
În același duh uniți.
Să vă fie în ființă
A sihaștrilor credință.
La mulți ani cu sănătate
Și de bine s-aveți parte!”
(Fragment din urătura lui Vasile Rîșca, Bucovina).
„Aho, aho, copii și frați,
Stați puțin și nu mânați,
Stați puțin să ne rugăm,
Adevărul să aflăm.
Astăzi anul se-nnoiește?
Nu, asta e doar o poveste
Adevărul altul este:
Duhul nostru se-nnoiește
Că pe Domnul Îl primește,
Cuibărit întreg și blând
În numele Lui cel sfânt.
Aho, aho, copii și frați,
Nu mânați, ci vă rugați
În inimi calde să purtați
Și cu drag să legănați
Numele mântuitor,
De rele vindecător,
De lumină purtător
Și de duh mângâietor.
Aho, aho, copii și frați,
Stați puțin și nu mânați
Că mai vreau a vă ura,
Ca-n anul ce va urma
În tot ceasul și-n tot locul
Să chemați în inimi focul
Coborât astăzi de sus
Cu numele lui Iisus.
Să-L primească fiecare
Pe fir lin de răsuflare,
Lipită de-a Lui chemare,
Pân la ultima suflare.
Aho, aho, copii și frați,
Stați puțin și m-ascultați,
De urat aș mai ura
Dar mă cheamă inima
Să intru degrabă-n ea
Să intru, să-L întâlnesc,
Să-L iubesc și să-L slujesc
Și de la El să primesc
Putere să vă iubesc
Tot mai mult și mai curat.
La anul și la mulți ani!
În duh de dragoste, de pace și de rugăciune se poate întâmpla această minune, de a ne sfinți încet-încet, luând-o de la capăt, iară și iară, pe calea punerii începutului bun. Acolo unde suntem. La catedră, în mijlocul copiilor de toate vârstele, în familiile noastre și oriunde ne va chema Domnul spre slujire.
La mulți ani binecuvântați!