† DANIEL,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Întreaga Biserică Ortodoxă Română a primit, cu profundă tristeţe creştinească, vestea plecării din această lume a preaiubitului nostru Frate în Hristos şi coliturghisitor, vrednicul de pomenire hristodoulos, Arhiepiscop al Atenei şi al Întregii Elade. Plecarea sa dintre noi reprezintă o mare pierdere nu doar pentru Biserica Ortodoxă, ci şi pentru întreaga creştinătate, în general.
Dăruit de Dumnezeu cu harisme cu totul speciale pentru împlinirea misiunii sfinte de arhipăstor, pururea-pomenitul nostru Frate în Hristos hristodoulos s-a remarcat prin vasta sa cultură teologică, juridică şi estetică.
Desăvârşit orator bisericesc şi păstor dinamic, a fost luminat de Dumnezeu ştiind să se apropie cu părintească dragoste de toate categoriile de credincioşi, contribuind astfel la apropierea Bisericii de popor şi a poporului de Biserică. S-a preocupat de păstrarea şi promovarea credinţei şi a etosului proprii Ortodoxiei, concretizate într-o etică socială misionară. Adormitul întru Domnul a fost, în acelaşi timp, sensibil la transformările culturale şi de mentalitate din lumea contemporană, afectată de criză, nu doar în domeniul social şi economic, ci, mai cu seamă, în cel spiritual. În acest sens, a acordat o atenţie deosebită tineretului, în procesul de educaţie al acestuia, pentru a-i pregăti pe tineri în faţa provocărilor lumii de azi. În viziunea Preafericitului Părinte hristodoulos, Biserica are îndatorirea să fie prezentă şi activă în societate, manifestând astfel libertatea şi vocaţia sa misionară, izvorâte din iubirea lui Hristos pentru oameni.
Credincios următor rugăciunii Domnului „ca toţi să fie una“ (Ioan 17:21), Preafericitul Părinte hristodoulos s-a remarcat ca fervent apărător şi susţinător atât al unităţii panortodoxe, cât şi al eforturilor de apropiere pe plan pancreştin, precum şi al bunei înţelegeri între popoare.
Totodată, şi-a dedicat mare parte din activitatea sa apropierii între oameni de ştiinţă şi de credinţă, indiferent de orientarea lor confesională sau convingerile lor filosofice, considerând că dialogul dintre aceştia este benefic într-o lume multiculturală dornică de unitate, dar ameninţată de spectrul diviziunilor.
Adânc încrustate în memoria poporului nostru binecredincios vor rămâne cele trei vizite prieteneşti şi frăţeşti făcute în România, în calitate de Întâistătător al Bisericii Ortodoxe a Greciei. Cu aceste binecuvântate prilejuri, Universităţile din Iaşi şi Craiova au avut bucuria de a-i acorda înalte titluri academice, ca semne ale recunoaşterii contribuţiei deosebite pe care Arhiepiscopul hristodoulos a adus-o la promovarea Ortodoxiei şi a valorilor sale nepieritoare, în lumea contemporană.
Considerăm că este o datorie de conştiinţă să mulţumim, în acest moment, pururea-pomenitului Arhiepiscop hristodoulos pentru dragostea deosebită arătată faţă de Biserica Ortodoxă Română şi poporul român, în general. Din izvorul experienţei şi înţelepciunii sale s-au adăpat milioane de credincioşi români, care s-au simţit încurajaţi şi susţinuţi prin cuvânt şi pildă în credinţa şi speranţa lor. Mai mult, în momente de grele încercări pentru poporul român, pricinuite de calamităţi naturale, la iniţiativa nemijlocită a Arhiepiscopului hristodoulos, numeroase localităţi au primit ajutor generos din partea Bisericii Ortodoxă a Greciei. De asemenea, cu binecuvântarea sa, foarte mulţi studenţi şi doctoranzi români au beneficiat de burse pentru studii, iar profesori de teologie au efectuat stagii de perfecţionare la universităţile din Atena şi Tesalonic. La mai buna cunoaştere şi apropiere între credincioşii Bisericilor noastre au contribuit şi nenumăratele pelerinaje organizate la locuri sfinte şi de importanţă istorică din Grecia şi România, la îndemnul şi cu sprijinul efectiv acordat de fericitul întru adormire.
Cu siguranţă că, în ultima parte a vieţii sale, cuvintele Sf. Apostol Pavel: „Acum mă bucur în suferinţele mele pentru voi şi împlinesc, în trupul meu, lipsurile necazurilor lui Hristos, pentru trupul Lui, adică Biserica“ (Colos. 1:24) au căpătat o semnificaţie cu totul aparte, personală, în slujirea turmei încredinţate lui spre păstorire de Arhiereul Cel Mare.
Pentru tot ceea ce a reprezentat fericitul de acum întru pomenire Arhiepiscop hristodoulos, fratele nostru în Hristos, pentru credincioşii români şi pentru România, precum şi pentru întreaga Ortodoxie şi pentru toată lumea creştină şi necreştină, aducem un pios omagiu de recunoştinţă, preţuire şi rugăciune fierbinte înaintea Tronului Ceresc, fiind încredinţaţi că Hristos, pe Care L-a slujit întreaga sa viaţă, îi va rândui sufletul în comuniunea sfinţilor slujitori, împreună cu drepţii şi cu îngerii din ceruri. Veşnică să-i fie pomenirea! (Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, adresat Bisericii Ortodoxe a Greciei, la trecerea la cele veşnice a Prea fericitului hristodoulos, Arhiepiscop al Atenei şi al Întregii Elade)