Sărbătoarea Sfinţilor Îngeri

În Biserica Ortodoxă anul bisericesc începe la 1 septembrie, iar în a 8-a zi din a 3-a lună a acestuia sunt serbaţi Sfinţii Îngeri, adică lăudăm și ne bucurăm de „prăznuirea Soborului mai-marilor Arhi­strategi Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor fără de trup puteri”, după cum aflăm din introducerea Sinaxarului zilei din Mineiul pe luna noiembrie, care ne spune că acum cinstim şi „adunarea celor nouă cete (îngereşti), Serafimii, Heruvimii, Scaunele, Domniile, Stăpâniile, Începătoriile, Puterile, Arhanghelii şi Îngerii”.

Serbarea lor de astăzi datează din secolul 5, după cum arată părintele profesor Ene Branişte, iar cinstirea Sfinţilor Îngeri în Creştinism o întâlnim în mărturii încă din secolul 2. Spre exemplu, Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful îi consideră fiinţe spirituale şi arată că erau cinstiţi de creştini. Cultul sfinților îngeri a luat o mare dezvoltare mai ales din secolul al 4-lea, de când avem și mărturii scrise despre sărbători și biserici închinate lor.

Cinstirea Sfinţilor Îngeri este modul prin care Biserica mărturiseşte credinţa în lumea nevăzută a celor 9 cete angelice, care pururea slăvesc pe Dumnezeu în Împărăţia Sa cea cerească strigând: „Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Savaot, plin este tot pământul de slava Lui!” (Isaia 6, 3). Iar noi pe pământ mărturisim prin imnografia zilei lor de cinstire că: „Îngereşte prăznuind cei din lume, lui Dumnezeu Celui ce stă pe scaunul slavei să-I strigăm cântare: Sfânt eşti Părinte ceresc, Sfânt eşti Cuvinte cel împreună-veşnic şi Duhule Preasfinte” (Stihire de la Sihoavna Vecerniei).

Alături de cetele îngereşti şi noi oamenii slăvim Persoanele Preasfintei Treimi, adică pe Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt, spunând: „Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeule, Atotţiitorule!” Cerem „puterilor îngereşti” care stau înaintea tronului Dumnezeirii să se roage pentru „pacea tuturor credincioşilor” şi să păzească pe creştinii ce-i cinstesc.

În calendarul ortodox sunt mai multe zile liturgice închinate cinstirii Sfinților Îngeri. Sărbătoarea de azi este cea mai importantă. Alături de ea, îngerii mai sunt pomeniţi, conform calendarului Bisericii Ortodoxe Române, la 6 septembrie, când cinstim o minune a Sfântului Arhanghel Mihail la Colose; la 26 martie, a doua zi după Buna Vestire,  când cinstim pe Sfântul Arhanghel Gavriil (primul sobor închinat lui), şi la 13 iulie facem pomenire de al doilea sobor al Sfântului Arhanghel Gavriil. La acestea se adaugă ziua de luni a fiecărei săptămâni ce este dedicată cinstirii Sfinţilor Îngeri. Ei sunt pomeniți de asemenea la fiecare Sfântă Liturghie, atât la rânduiala Proscomidiei, cât și în cadrul slujbei propriu-zise, unde avem mai multe rugăciuni adresate, prin care este cerut ajutorul lor.

 Îngerii sunt cei care vestesc oamenilor voia lui Dumnezeu şi sunt prezenţi la cele mai importante momente legate de mântuirea nea­mului omenesc. Despre crearea lor Sfântul Nicodim Aghioritul spune: „Dumnezeu creează din nefiinţă întru fiinţă mai întâi lumea înţelegătoare, adică cerul cel numit de foc, şi îl umple ca şi cu nişte astre prea luminoase cu mulţimi nenumărate de îngeri nematerialnici, îl împodobeşte cu trei triade de ierarhii: Tronuri, Heruvimi şi Serafimi; Domnii, Puteri şi Stăpânii; Începătorii, Arhangheli şi Îngeri, şi peste toate aceste cete îngereşti îi aşază ca primi conducători şi învăţători pe Mihail şi Gavriil”.

Pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, Biserica îi cinsteşte în mod special astăzi, iar în tropar îi numeşte „Mai-mari voievozi ai oştilor cereşti”. Pe ei îi rugăm „să ne acopere pe noi cu acoperământul aripilor slavei lor celei netrupeşti” şi să ne păzească izbăvindu-ne din nevoi, „ca nişte mai-mari peste cetele puterilor celor de sus”.

Acatistul lor ne îndeamnă: „Pe căpeteniile îngerilor Treimii, pe Mihail și Gavriil, să-i lăudăm noi toți, iubitorii de praznic, care ne acoperim cu aripile amândurora și din nevoile cele de multe feluri ne izbăvim, unuia grăind: bucură-te, slujitorule al Legii, iar altuia zicând: bucură-te, îngere al darului!”

Sfântul Nicodim Aghioritul explică şi lucrarea lor arătând că: „Arhanghelul Mihail se arată a fi un Înger fără de seamă al dreptăţii Dumnezeieşti, pentru că pe acesta îl vedem rânduit slujitor în a-i mustra şi a-i cuminţi pe cei răi, păzindu-i şi apărându-i pe cei buni”, iar „Arhanghelul Gavriil se arată a fi Îngerul cel fără de seamăn al bunătăţii şi milostivirii lui Dumnezeu, pentru că pe acesta îl vedem rânduit ca slujitor când are de făcut cuiva vreo milostivire excepţională, după cum lucrul acesta este vădit şi din multe altele, şi anume din bunele vestiri pe care le-a adus el lumii, cele despre marea milostivire a venirii lui Hristos” (Cuvânt închinat Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, pemptousia.ro).

Conform Sinaxarului, „Mihail, preaîncuviinţatul mai-marele peste cetele puterilor celor fără de trup”, atât în Vechiul Testament, cât şi în Noul Testament, „a arătat ce este harul Evan­gheliei”. El apare de mai multe ori în Scriptura Vechiului Testament. Gavriil este prezent în Scriptura Noului Testament, când este aducător de bune vestiri mai întâi lui Zaharia în Templu despre naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului, şi apoi în Nazaret când Preasfintei Fecioare Maria îi vestește că va naşte pe Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Pe cei doi arhangheli îi sărbătorim astăzi cinstindu-i prin cuvintele imnografului: „Mai-marilor voievozi ai lui Dumnezeu, slujitorilor dumnezeieştii slave, povăţuitorii oamenilor şi căpeteniile Îngerilor, cereţi pentru noi ceea ce este de folos şi mare milă, ca nişte mai-mari voievozi ai celor fără de trup”.